Fermele mari, comerciale, pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra economiei, dar şi un impact negativ asupra mediului, de exemplu, prin poluare. În schimb, gospodăriile mai mici, în care sunt crescuţi maximum 5 porci, nu poluează la fel de mult.
♦ Cum acoperim deficitul de 830 mil. euro la carnea de porc, dacă peste 40% din efectivele de porcine sunt în gospodăriile populaţiei, care au până în cinci porci fiecare, şi carnea este folosită, în principal, pentru consumul propriu? ♦ Şeful unei ferme mari de porci: „Gospodăriile populaţiei asigură 10%, maximum 20% din consum în vremurile bune. Grosul producţiei era în fermele comerciale, care duceau greul în acest sector. Deficitul pe carne de porc este, în primul rând, din cauza scăderii efectivelor din fermele comerciale.“
Românii care cresc porci în curte au efective aproape de dimensiunea efectivelor din fermele comerciale, de mari dimensiuni, arată datele oferite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) la solicitarea ZF. Acest lucru indică o tradiţie şi o practică puternică a creşterii porcilor în gospodăriile individuale.
În gospodăriile populaţiei, 398.269 la număr, România creşte circa 1,25 milioane de porci. În fermele mari, comerciale, 361 la număr, de 1.000 de ori mai puţine decât exploataţiile nonprofesionale sau de subzistenţă, creşte 1,6 milioane de porci, potrivit ANSVSA. Ce spun aceşti indicatori?
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).