Robotul Minerva ca: 
♦ În 2023, importurile de cartofi au ajuns la 80 de milioane de euro, iar fermieriii spun că inclusiv cartofii de sămânţă se importă. Lipsa investiţiilor în depozite şi a unei legislaţii care să uşureze munca fermierilor care vor să se implice într-un astfel de proiect, a asocierii micilor producători care să le permită să ajungă la nivelul necesar pentru a face investiţii, dar şi a lacurilor de acumulare care ar permite mai departe fermelor să irige chiar şi în perioadele de secetă sunt problemele cu care se confruntă cultivatorii de cartofi. Aceasta este una dintre ideile principale a ediţiei din această săptămâna a ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania. „Este supraducţie în septembrie, octombrie şi până în noiembrie. Deci toată lumea vrea să vândă orice pentru că n-are unde să ţină. După aceea, suntem noi câţiva care livrăm în decembrie, ianuarie, începutul lui februarie şi după aia vine importul. Sunt trei fabrici, niciuna cu capital românesc. Noi nu am fost în stare să ne unim câţi suntem fermieri, să facem ceva mare“, a spus în cadrul emisiunii Szöcs Jozsef, administrator al Bioplant, care cultivă 360 de hectare. Szöcs Jozsef, fermier, administrator, Bioplant: La ei (fermierii din Vest – n.red.) în unii ani câştigurile sunt mai mici, dar sunt. La noi în anii cu vârf ai profit mare şi sunt ani în care pierzi. Practic, nişte depozite mari, poate regionale ar ajuta industria. Szöcs Jozsef lucrează împreună cu băiatul lui, care are încă 150 de hectare de teren. Cartofi cultivă împreună pe 200 de hectare, iar aceştia merg pentru consum, procesare, dar o parte este şi de sămânţă. El mai spune că într-adevăr, seceta şi temperaturile mari au afectat producţiile, dar aşa se întâmplă şi în alte ţări din Europa. Însă diferenţa stă în modul în care ei au investit în depozite. „La ei în unii ani câştigurile sunt mai mici, dar sunt. La noi în anii cu vârf ai profit mare şi sunt ani în care pierzi. Practic, nişte depozite mari, poate regionale ar ajuta industria. În august-septembrie-octombrie, toţi cartofii practic ajung la bişniţari, iar cartoful tot scump ajunge în piaţă, la 3 lei sau 3,5 lei“, a spus antreprenorul, care adaugă că având în vedere că producţia de cartofi înseamnă doar 1% din suprafaţa arabilă a ţării, nu pare importantă. „Când apare cartoful cu 3,5 lei în piaţă, atunci imediat cartoful devine o problemă. Până atunci, cartoful nu contează, e o chestie care trebuie gândită“, a spus el. De altfel, pentru că România nu are capacităţi de depozitare şi suprafeţele au scăzut pe fondul cheltuielilor mari pe care le au fermierii cu acest tip de cultură, importurile de cartofi au ajuns în 2023 la aproape 80 de milioane de euro. În 2015, importurile erau la 20 de milioane de euro, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Antreprenorul Szöcs Jozsef spune că România importă inclusiv cartofii pentru sămânţă. Peter Kiss-Bartha, manager al Solfarm, o fermă de familie care cultivă circa 80 de hectare cu cartofi, spune că fermele din România sunt chiar mai tehnologizate decât altele din afara ţării, folosesc aceleaşi îngrăşăminte şi sămânţă însă problema este apa. „Apoi intervine problema cealaltă că nu avem depozite. Eu cred că 15% maxim 20% se poate depozita. Şi apoi avem fermieri mici dintr-o zonă cum este Lunguleţu, care recolteză astăzi şi mâine trebuie să vândă pentru că sunt 40 de grade Celsius afară şi se strică cartofii. Iar aceeaşi problemă este şi la noi în zonă, micii fermierii nu au alternativă, nu au depozite“, a punctat el. Pe de altă parte, Peter Kiss-Bartha crede că fermierii nu pot rezolva singuri aceste probleme şi mai ales cea a irigaţiilor. La rândul lui, Szöcs Jozsef crede că se pot face baraje de acumulare pentru a asigura irigaţiile pe suprafeţe mici. „Ar trebui o strategie în diferite zone, acolo unde se pretează, să se facă lacuri de acumulare(…). Eu zic şi statul ar trebui să facă să oblige pe fermierii mici ca să asocieze şi să se facă depozite regionale. Dacă cumva reuşim să trecem de problema producţiei, intervine problema valorificării. Adică la cereală s-a rezolvat, că sunt nu ştiu silozuri pentru milioane de tone, dar pentru legume nu“.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
