Robotul Minerva ca: 
♦ În luna iulie, producătorul Cramele Recaş a anunţat intrarea în acţionariatul Tenuta Odobeşti, companie activă în domeniul producţiei şi comercializării cu ridicata a vinului şi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 20 milioane lei.
Recenta tranzacţie prin care Cramele Recaş au intrat în acţionariatul companiei Tenuta Odobeşti, activă în domeniul producţiei şi comercializării cu ridicata a vinului, a crescut şi mai mult capacitatea de producţie şi de cultivare a celui mai mare jucător din piaţa locală a producţiei de vinuri.
Odată cu această achiziţie, producţia de la Odobeşti se va concentra pe export şi pe categoriile de produse entry level pentru piaţa locală.
„În primă fază, vom merge către gamele de export unde apelaţia Recaş nu contează foarte mult, contează mai mult omul de la vânzări şi calitatea vinului, şi pe gamele entry level din piaţa locală, în special bag in box şi gama imediat următoare“, spune Ciprian Roşca, director comercial la Cramele Recaş, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.
Producătorul de vin Cramele Recaş a intrat în acţionariatul companiei Tenuta Odobeşti, din judeţul Vrancea, alături de fondatorul businessului, antreprenorul italian Mosconi Fabrizio. Grupul din Timiş a preluat 50% din businessul din Vrancea.
Ciprian Roşca spune că producătorul de vin a avut nevoie de o extindere, iar unul dintre motivele pentru care au ales zona Vrancei a fost clima favorabilă cultivării de vită-de-vie.
„Am avut o perioadă de câţiva ani în care am tatonat mai multe zone din ţară, le-am urmărit din punct de vedere al câtorva parametri, precum cel meteorologic, plantaţie, soiuri plantate şi toate drumurile au dus către zona aceasta. Am evitat grindina din sudul României, seceta din Dobrogea, Podişul Transilvaniei, care este la o altitudine mai ridicată ceea ce înseamnă o perioadă mai întârziată de cules a strugurilor. Punând aceste criterii în balanţă ne-am orientat către Vrancea“, mai spune Ciprian Roşca.
Înainte de achiziţie, Cramele Recaş aveau deja pe rod aproximativ 1.200 de hectare de viţă-de-vie, toate în proprietate, la Recaş, judeţul Timiş şi la Miniş, în Arad. Însă, pe lângă strugurii obţinuţi din propriile vii, grupul cumpăra materie primă şi de la parteneri, inclusiv Tenuta Odobeşti. Cu această achiziţie, Cramele Recaş îşi securizează materia primă.
Anterior, producătorul de vin a încercat să se extindă în zona Banatului, în care se şi află. În acest sens, producătorul de vin Cramele Recaş a cumpărat 20 de hectare în Miniş, judeţul Arad, unde cultivă soiuri de struguri roşii, o zonă cunoscută pentru acest tip de struguri.
Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil din România, are afaceri de peste 350 mil. lei. Businessul este operat prin mai multe firme, cea mai mare fiind Cramele Recaş SA. Acesteia i se adaugă Cramele Recaş Prod, Cramele Recaş Vie şi Cramele Recaş Group. Compania realizează circa 32 de milioane de sticle de vin pe an, din care 50% merg la export.
„Valoarea exporturilor noastre se ridică undeva la 30-40 milioane de euro, iar piaţa este estimată undeva la 500 mil. euro, deci suntem sub 10%. România nu este încă un nume foarte cunoscut la export, din păcate“, adaugă el.
Spre comparaţie, în urmă cu 18 ani, Cramele Recaş aveau o producţie de 5 milioane de sticle pentru piaţa locală şi doar 3 milioane de sticle pentru export. În tot acest timp, producătorul a reuşit să se dezvolte şi să îşi crească capacitatea de producţie.
Piaţa vinului este foarte fragmentată, cu multe crame mici şi puţini jucători consolidaţi. Ciprian Roşca este de părere că acest lucru se va schimba în anii următori şi piaţa se va mai structura.
„Există deja un jucător care a creat un pol de 4-5 entităţi din diverse zone geografic. Probabil că suntem şi sub lupa jucătorilor din afară pentru că suntem cam a doua piaţă de consum din zonă. Cred că în următorii ani vom vedea o mişcare în acest sens în piaţă“, mai spune Ciprian Roşca.
Creşterea capacităţii de producţie a companiei în urma achiziţiei ar putea duce la o creştere a vânzărilor, totuşi, Ciprian Roşca spune că este un an dificil şi ca urmare a introducerii sistemului SGR.
„Prin introducerea acestui proiect s-a produs o întârziere a vânzărilor pentru că prioritar nu a mai fost vânzarea produselor vandabile, ci eliminare stocurilor care nu aveau sigla SGR şi atunci s-a inversat prioritatea jucătorilor mari“, adaugă el.
Acesteia i se adaugă şi restrângerea segmentului de comerţ tradiţional, mulţi jucători fiind preluaţi de marile lanţuri de retail pentru formatele de proximitate, dar şi diminuarea zonei de distribuţie din HoReCa.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
