Robotul Minerva ca: 
Ciupercăria Găbud din satul cu acelaşi nume, din judeţul Alba, Ciupercăria Agro Theo din Mitoc, judeţul Iaşi, şi Miagri Sofix, producător de ciuperci Pleurotus din Ilfov, sunt doar câteva exemple de companii care şi-au închis activitatea în timpul sau după pandemie, ori au suspendat-o din diverse motive. Principalul obstacol, spun producătorii, este lipsa materiei prime necesare pentru cultivarea ciupercilor: compostul. Astfel, deşi ciupercile au devenit un aliment preferat de români, producţia locală este în declin. „Producaţia de ciuperci din România, în ultimii ani, a fost în cădere liberă, pentru că România nu a avut un producător de compost, iar ciuperca se face din compost. Până acum se importa compost, iar costul său, al transportului şi de producţie a ciupercilor nu erau acoperite de preţ“, spus Puiu Ilisei, fondatorul Pilis Food, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Antreprenorul din judeţul Călăraşi produce carne de pui sub brandul Pui de Bărăgan şi are o ciupercărie. În 2023, România a produs circa 16.000 de tone de ciuperci, potrivit datelor de la INS, iar Romsilva, compania de stat care administrează jumătate din pădurile României, vinde anual circa 500 de tone de ciuperci comestibile din flora spontană, conform informaţiilor de pe propriul site. Statistica naţională arată o menţinere a producţiei ciupercilor cultivate în România, deşi unele ciupercării înfiinţate într-un timp scurt după anul 2014, odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, apărute ca „ciupercile după ploaie” au dispărut la fel de repede. Însă, nu există date privind numărul companiilor din acest domeniu, fiind incluse la legumicultură. Pe de altă parte, consumul de ciuperci a crescut, fiind estimat la un kilogram pe cap de locuitor, iar importul de ciuperci şi trufe a ajuns în 2023 la 16,3 milioane de euro, faţă de 5,6 milioane de euro în urmă cu zece ani. Practic, s-a triplat. „Consumul de ciuperci din România a crescut în ultimii ani foarte mult, pentru că cumpărătorul se adaptează lumii occidentale. Ciuperca este un aliment modern, o proteină vegetală, o sursă de nutrienţi şi vitamine. Consumul de ciuperci îţi imunizează organismul, iar preţul său e accesibil. Însă, producătorul român este absent pe piaţă”, susţine Puiu Ilisei. El vinde ciuperci în piaţa locală, în Călăraşi, dar şi într-un lanţ de supermarketuri. Producţia este limitată, pentru că nu are suficient compost, dar speră că într-o lună o să producă la capacitatea maximă a ciupercăriei. „Supermarketul cu care lucrăm este în Bucureşti şi suntem mulţumiţi că sunt aproape de noi şi n-avem costuri mari cu livrarea.” Puiu Ilisei, fondatorul Pilis Food: Folosim gunoiul de grajd din producţia proprie şi producem compostul din care facem ciuperci în gospodăria noastră. Cum readucem ciupercarii pe piaţă? „Eu încerc prin investiţiile în compost să repun în funcţiune ciupercăriile închise, care stau în paragină. O să avem un compost de calitate, la preţ mic, produs intern, iar producătorii de ciuperci nu vor avea costuri mari cu aprovizionarea şi transportul. Noi producem de un an compost, dar tot facem teste să găsim o reţetă la standardele compostului din Europa”, a spus Puiu Ilisei, fondatorul Pilis Food. El a cumpărat cu 840.000 de euro singura fabrică de compost pentru ciuperci din România, situată în judeţul Ialomiţa. Compostul este făcut din gunoi de grajd de pasăre, iar Puiu Ilisei vrea să dezvolte fabrica de îngrăşământ, mai ales că are păsări şi închide un circuit. „Folosim gunoiul de grajd din producţia proprie şi producem compostul din care facem ciuperci în gospodăria noastră, dar avem şi excedent şi putem să vindem”, a menţionat el. În 2014, la Năneşti, în judeţul Vrancea, a fost deschisă prima fabrică de compost pentru ciuperci din România. Proiectul a implicat o investiţie de peste 4,2 milioane de euro, dintre care 1,6 milioane au provenit din fonduri europene nerambursabile, potrivit declaraţiilor făcute pentru presa locală la momentul respectiv de managerului Cooperativei Agricole Compostar Năneşti. În 2024, fabrica a fost scoasă la vânzare, după ce o vreme n-a mai funcţionat, licitaţia pornind de la 1,6 milioane de euro. „Am cumpărat compost de la fabrica de la Năneşti, cu care nu mai ştiu ce s-a întâmplat, şi în acel am început să creştem ciuperci Pleurotus cu probleme, deoarece compostul nu era calitativ şi am avut infestaţie. Apoi, am crescut Pleurotus în stil indian, adică într-un butoi de metal, cu flacără dedesubt“, povesteşte Marius Negreanu, fondator al Novyx.Tech, prezent la emisiunea ZF Agropower. În 2014, a cultivat primele ciuperci exotice, companion pentru grădină, care se puneau complementar legumelor. În 2015, împreună cu două persoane, a decis să deschidă o ciupercărie. „A fost o idee foarte interesantă“, îşi aminteşte el. Au găsit un subsol sub o piaţă din Bucureşti, pe care l-au închiriat şi l-au transformat într-o cameră albă, complet automatizată, care a devenit prima lor cameră de fructificare. „La vremea respectivă oamenii nu prea ştiau de Pleurotus şi nici nu prea se găseau (cum se găsesc acum în supermarket – n. red.), iar noi le scoteam din subsol şi le puneam la intrarea în piaţă, căci aveam colaborare cu o tarabă. A fost cel mai scurt drum de la producător la consumator. Treceau oamenii pe lângă ciuperci şi se opreau să întrebe ce sunt, majoritatea. Mulţi cumpărau pentru că erau frumoase şi erau necunoscute”, spune Marius Negreanu. Însă, deşi a studiat piaţa ciupercilor chiar şi în străinătate, a închis ciupercăria şi a trecut la vânzarea de suplimente alimentare pe bază de ciuperci şi dezvoltarea de tehnologii pentru agricultură. Acum, crede el, piaţa e pregătit pentru ciupercării româneşti, căci consumul a crescut, dar provocarea este găsirea compostului. „Când faci o ciupercărie, cel mai simplu este să ai camere de fructificare şi linii de depozitare frigorifică a ciupercilor şi de ambalare. Apoi să te duci să cumperi compostul gata făcut, dar majoritatea firmelor din România care produc ciuperci cumpără compost din Ungaria, pentru că fabrica de la Năneşti, deşi era foarte bine făcută cu fonduri europene, nu aveau cunoştinţele necesare să producă”, a menţionat Negreanu. Un alt tip de business cu ciuperci, menţionează Negreanu, este să-ţi faci substratul intern, pentru care ai nevoie de oameni specializaţi, şi să cumperi sămânţa de la o firmă care o produce curat. Al treilea tip de business cu ciuperci este să faci totul de la zero, lucru foarte greu, dar mult mai profitabil. „Eu cred că viitorul o să fie cu hale industriale, cu climatizare automatizată. Energetic vorbind, nu suntem la nivelul la care să facem asta, dar acesta e modelul. Cu toţii ştim acele roşii micuţe crescute în Olanda şi Belgia practic într-o fabrică.” În România, peste 90% din ciupercile produse sunt champignon, iar restul sunt ciuperci Pleurotus şi există doi mari producători de ciuperci champignon – Boglar Champ şi Iazul V&V. Circa 75% din ciupercile consumate în România sunt produse de Boglar Champ şi Iazul V&V, alte 10% sunt importate din străinătate, iar restul de 15% sunt produse de fermele româneşti mai mici. De asemenea, peste 90% din ciuperci sunt vândute în supermarketuri, iar doar 4-5% ajung în sectorul HoReCa, potrivit datelor din 2023 ale UMDIS Mushroom Agency. Principalii producători de ciuperci din Europa includ Italia, Spania, Franţa, Polonia, România, Germania şi Ţările de Jos, potrivit technavio.com, care estimează că dimensiunea pieţei de ciuperci va creşte cu 24,17 miliarde de dolari, accelerând cu o rată anuală compusă de creştere (CAGR) de 6,78% între 2023 şi 2028.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
