♦ O parte din producătorii care astăzi vând în piaţa volantă „Din drag de Bucovina“ sunt repatriaţi, oameni care s-au întors din străinătate, unii după 25 de ani petrecuţi în Italia ♦ Puţin peste 70% din cei care îşi desfac producţia în curtea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava sunt tineri, sub 50 de ani. Piaţa volantă „Din drag de Bucovina“, organizată în curtea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava în fiecare sâmbătă şi deschisă pe 5 septembrie 2021, a rezolvat principala provocare a micilor producători: lipsa unei pieţe de desfacere. Dar nu s-a limitat doar la a le oferi o cale de a-şi vinde produsele, ci i-a ajutat pe oameni simpli să se fiscalizeze şi să devină mici antreprenori. Astăzi, ei îşi vând 80% din producţie prin intermediul POS-ului, variantă preferată de clienţi în locul plăţilor în numerar. „Avem în piaţă producători de legume, de fructe, de legume şi fructe procesate, de produse lactate, de produse din carne, de panificaţie, de patiserie, de miere de albine şi produse apicole, produse din lavandă şi produse din cânepă, o gamă extrem de variată. Ne mândrim cu faptul că am reuşit ca mare parte dintre aceşti producători să fiscalizeze, că oamenii simpli care au plecat dintr-o zonă gri sau neagră sunt acum antreprenori care reuşesc să vândă 80% din producţie intermediul POS-ului“, a spus Claudia Elena Gogu, director executiv al DAJ Suceava, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania. Acum sunt 10-12 puncte gastronomice locale în Suceava, care funcţionează, şi anul viitor se vor deschide mai multe. La Izvorul Dornei, Aronia Hănţeşti, Carnica Bucovina BeeZum, Stâna lui Roman şi Bunătăţi de la Ţară sunt doar câţiva din cei 200 de producători care astăzi se află sub umbrela „Din drag de Bucovina“. Piaţa a fost deschisă pentru a-i ajuta, în principal, pe producătorii locali să-şi desfacă produsele. „Acest proiect a venit ca urmare a nevoii de a sprijini micii producători în a avea o piaţă de desfacere. Am identificat două probleme: lipsa unui spaţiu în care să vândă şi lipsa mâinii de lucru. (…) Pe măsură ce a trecut timpul, am constatat că, de fapt, nu erau singurele lor probleme şi am constatat că mai există o mulţime de alte provocări la care a trebuit să răspundem“, a menţionat Claudia Elena Gogu. Ea spune că o problemă era că mulţi nu erau fiscalizaţi şi nici nu ştiau cum să o facă, apoi aveau nevoie să se autorizeze din punct de vedere sanitar-veterinar, de asemenea nu cunoşteau informaţii privind partea de etichetare şi au făcut o serie de workshopuri, apoi aveau nevoie de ambalaje care să le dea posibilitatea să participe la orice târg la nivel naţional sau să poată să fie prezenţi în orice magazin. „La început au fost în jur de zece producători în piaţă, care au identificat nevoia de a apărea în faţa consumatorilor şi apoi nu ne-am mai oprit din a creşte şi suntem din ce în ce mai mulţi şi mai organizaţi. Cu unii producători am plecat de la zero şi erau cât de cât organizaţi, iar acum am ajuns în situaţia în care nu ne mai putem opri“, a precizat Gogu. Ea a completat că între producători şi consumatori s-a creat o legătură care funcţionează atât de bine, încât nu o pot rupe. „La noi e un adevărat curent, pentru că am ajuns în punctul în care consumatorii vin către producători, căci sunt mulţumiţi“, a întărit ea. De asemenea, ea menţionează că nu pot să se oprească acum, deoarece piaţa volantă „Din drag de Bucovina“ a reuşit să aducă înapoi în ţară o parte dintre românii plecaţi în străinătate. Astfel, o parte dintre producătorii care vând astăzi în această piaţă sunt repatriaţi, oameni care s-au întors din străinătate, unii dintre ei după 25 de ani petrecuţi în Italia. „În piaţa vreodată sunt şi repatrioţi şi e o bucurie pentru noi să ştim că putem să le întindem o mână de ajutor şi să-i facem să vină şi să rămână aici. Unii sunt oameni ancoraţi în două lumi, care încearcă să aleagă între România şi o altă ţară în care să facă un business acolo. Noi încercăm să-i îndreptăm spre România“, a spus Gogu. Ea a menţionat că o familie s-a întors după 25 de ani petrecuţi în Italia, unde a lucrat într-o fabrică de carne şi a deschis o secţie de producţie în România. O altă familie, soţ şi soţie, a lucrat în domeniul transporturilor, drept şoferi de tir, şi s-a întors acasă să facă o secţie de procesare a laptelui, produs atestat montan şi urmează produs tradiţional. „Nu poţi să nu le întinzi o mână şi să nu-i ajuţi pe aceşti oameni, mai ales că sunt mulţi tineri. Chiar aveam o statistică şi 71% dintre micii noştri producători sunt sub 50 de ani şi asta ne dă un suflu proaspăt. Au idei frumoase şi sunt extrem de creativi şi inovativi, iar asta ne împinge către mai sus“, a subliniat şefa DAJ Suceava. În prezent, ea a menţionat că o parte din producători merg într-un schimb de experienţă de bune practici în Vama Buzăului din judeţ Braşov, unde vor învăţa despre punctele gastronomice locale, pentru că Bucovina poate are potenţial turistic şi gastronomic, iar micii producători, de asemenea. „Ei vor să crească şi ideea e să fie organic, pe o bază.“ Acum sunt 10-12 puncte gastronomice locale în Suceava, care funcţionează, şi anul viitor se vor deschide mai multe. „Ne dorim şi turişti şi consumatori pentru produsele noastre, căci fără ei micii noştri producători n-ar putea să reziste. În acest moment încercăm să găsim linii de finanţare care să li se potrivească micilor producători să crească. Ne dorim să treacă cooperativele la statut de grup de producători, urmând ca apoi să accesăm o linie de finanţare pentru procesare şi ne dorim pe Asociaţia Gustă din Bucovina să fie un lanţ scurt de aprovizionare, ca toţi să vândă în comun într-un spaţiu destinat lor şi ne gândim şi la un coş săptămânal de produse. Avem multe idei.“
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

