Robotul Minerva ca: 
♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare, dar şi modul în care un sector care angajează 150.000 de oameni poate să crească.
România nu face parte din „elita“ exportatorilor de produse alimentare din Uniunea Europeană, însă reuşeşte să menţină departe de prăpastie balanţa comercială din domeniul agroalimentar prin exporturile de cereale. Fermierii români spun că nu reuşesc să fie competitivi şi dau exemplul subvenţiilor primite de fermierii polonezi, iar datele statistice arată că în Europa principalii furnizori de alimente şi băuturi sunt Germania, Olanda şi Franţa şi abia pe locul 14 stă Polonia la nivelul exporturilor intra-UE. În acest context, ZF a făcut un exerciţiu pentru a vedea în ce măsură producătorii locali ar putea pătrunde pe pieţele din Orientul Mijlociu şi cum stă România în ceea ce priveşte livrările de produse agroalimentare în ţări precum Israel, Emiratele Arabe Unite sau Egipt.
„În principiu, orice piaţă deschisă pentru producătorii români de alimente reprezintă o oportunitate şi o provocare în acelaşi timp. Din păcate, «deschiderea» acestor state se face foarte greu implicând în primul rând serviciile sanitar-veterinare din ambele ţări pentru produsele de origine animală. Discuţiile bilaterale sunt premergătoare inspecţiilor individuale la capacităţile de producţie în vederea aprobării acestora de către partenerii externi“, explică Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.
Mai departe, el spune că barierele netarifare (adică cele sanitar-veterinare) sunt greu de depăşit şi imprevizibile ca urmare a faptului că România are mai multe focare deschise de pestă porcină africană, pesta micilor rumegătoare, gripă aviară etc. Iar din punctul de vedere al taxelor vamale situaţia este la fel de complicată, explică Ştefan Pădure, atâta timp cât nu există acorduri ale UE cu aceste state, aşa cum este exemplul mai îndepărtat al Vietnamului.
De exemplu, pe 27 septembrie în România mai erau active 24 de focare de pesta rumegătoarelor mici (PRM), dintre care 7 focare în judeţul Timiş şi 17 focare în judeţul Tulcea. Pesta Rumegătoarelor Mici este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele şi caprinele. Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%, conform ANSVSA.
România exportă în afara UE produse alimentare şi animale vii de 4 mld. euro, din care circa 1,7 mld euro merg spre Orientul Mijlociu, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
„Interesul major al partenerilor din Orientul Mijlociu (OM) este către animale vii, acestea fiind cerute mai ales că urmare a unor obiceiuri tradiţional religioase, obiceiuri care sunt din ce în ce în ce mai îngrădite de legislaţia europeană în materie de bunăstarea animalelor pe care România trebuie să o respecte ca şi Stat Membru“, menţionează Ştefan Pădure. De altfel, animalele vii reprezintă una dintre principalele trei categorii de „produse“ care ajung pe pieţele din Orientul Mojlociu, conform analizei ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). ZF a analizat exporturile României în Arabia Saudită, Armenia, Azerbaijan, Bahrain, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Iran, Turcia, Irakul, Israelul, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, QatarSiria şi Yemen. Astfel, de exemplu în Israel, Iordania şi Arabia Saudită animalele vii sunt în top 3 exporturi din sectorul agroalimentar. Însă, cele mai exportate produse sunt cerealele şi seminţele oleaginoase. De altfel, aceasta reprezintă o categorie importantă şi în ceea ce priveşte exporturile Uniunii Europene în afara Statelor Membre. Mai departe, analiza ZF relevă că produsele procesate din carne, legume sau fructe reprezintă sub 10% din produsele agroalimentare comercializate în Orientul Mijlociu.
Institutul Naţional de Statistică nu a furnizat un clasament al celor mai exportate produse în aceste state, dar nici companiile care exportă cel mai mult, sublininând faptul că „informaţiile statistice la nivel de firmă sunt confidenţiale la acest nivel de detaliere“. Însă, sunt companii interesate de intrarea în Orientul Mijlociu, mai ales în contextul în care antreprenorii spun că, în general, consumatorii din Vest sunt naţionalişti atunci când este vorba de alegerea alimentelor din magazine. De exemplu, la târgul ISM Middle East, care a avut loc recent în Dubai au fost prezente două companii româneşti din sectorul producerii de snackuri dulci şi sărate. Însă, mult mai mulţI producători români participă la târguri din Europa unde printre vizitatori sunt şi companii din afara continentului.
„Orientul Mijlociu este o piaţă în plină dezvoltare şi producătorii români sunt interesaţi să îşi comercializeze produsele, însă acest lucru se poate realiza în timp, cu participări susţinute şi consecvente la târgurile de profil“, mai spune Ştefan Pădure.
„Din păcate România nu are o strategie de export, ultima fiind expirată în anul 2020 şi deci nu avem planuri concrete la nivel naţional aşa cum ar fi normal în cadrul diplomaţiei comerciale utilizate de alte State Membre şi ţări mari din lume“, mai spus preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.
Certificarea HALAL, obligatorie pentru firmele care vor să exporte în ţările cu populaţie musulmană
Circa 24 de abatoare care sacrifică HALAL ovine, bovine şi păsări sunt în prezent în România. Certificarea HALAL (care se arată că producţia, ambalarea, depozitarea şi transportul nu sunt în contradicţie cu regulile islamice) este o necesitate atunci când vine vorba de importul atât de materii prime, cât şi de produse finite. ANSVSA a comunicat ZF doar abatoarele care sacrifică HALAL, dar la nivel de companii nu există informaţii.
„Anual avem 2-3 cereri pentru certificarea HALAL pentru toată gama de produse alimentare“, spun reprezentanţii CarpatCert, un organism independent de certificare a sistemelor de management.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
