♦ Consultantul îi îndeamnă pe fermieri să se uite şi spre măsurile derulate de Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), întrucât majoritatea vin şi cu CAEN-uri eligibile pentru procesare în industria alimentară. Fermierii români ar putea obţine mai multe avantaje dacă s-ar asocia, începând de la forţa de a crea proiecte cu lanţ de aprovizionare integrat şi până la capacitatea de a pune presiune pe mediul politic pentru a veni cu o abordare strategică la nivel naţional, a explicat Cosmin Măglaş, CEO, Atragem Finanţare, companie de consultanţă în atragerea de fonduri europene, prezent în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. „Mi-aş dori ca ai noştri fermieri să înţeleagă că trebuie să se unească în structuri asociative reale care să facă presiune guvernamentală astfel încât să se facă proiecte structurate strategice la nivel naţional. Degeaba facem cinci fabrici pentru legume una lângă alta dacă nu avem pe tot teritoriul ţării“. Asocierea i-ar putea ajuta pe fermieri şi să creeze împreună branduri puternice, cu producţie răspândită în mai multe regiuni ale ţării şi cu şanse mai mari de a ocupa un loc pe rafturile marilor retaileri. „Trebuie să creăm un brand, astfel încât brandul să fie unul foarte important. Da, poate fi o fabrică în Transilvania, alta în Dobrogea, alta în Oltenia, dar toate să lucreze sub acelaşi brand românesc, astfel încât să avem acces pe piaţa hipermarketurilor. Pentru că noi acolo ducem lipsă. Noi nu putem să fim prezenţi acolo pentru că nu avem cantităţi suficiente de la un singur producător“. Modul în care se derulează măsurile de finanţare arată potenţialul cooperativelor. Spre exemplu, pe măsura DR 22 derulată recent de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), cooperativele şi grupurile de producători reprezintă aproape 80% din potenţialii câştigători ai celor 210 mil. euro, bani publici pentru investiţii în depozitarea şi procesarea produselor agricole şi pomicole. „Vedem că este un apetit foarte mare, atât în dezvoltarea fermelor, cât şi în dezvoltarea unităţilor de producţie. Dar cred că majoritatea fondurilor vor fi absorbite de cooperativele care merg doar până la condiţionare şi nu până la stadiul de producţie al produsului finit sau a ceea ce punem pe masă“. Interesul pentru investiţiile în industria agroalimentară este la un nivel ridicat, în contextul în care pe măsura DR 22 au fost depuse 428 de proiecte ce însumează 1,13 miliarde de euro, adică de mai mult de 5 ori bugetul alocat. Cosmin Măglaş îi îndeamnă pe fermierii interesaţi să se uite la măsura DR 23, care urmează să fie lansată în luna mai sau în luna iunie, dar şi către programele regionale, derulate de Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), întrucât majoritatea vor avea CAEN-uri elgibile şi pe industria alimentară. „Mi-aş dori ca în următoarea perioadă, atât prin DR 23, cât şi prin alte măsuri de finanţare, în special din ADR-uri, din programele regionale, producătorii agricoli să înţeleagă că trebuie să se unească şi să producă un nivel de calitate a unui produs finit pe care să îl aşezăm pe mesele noastre ca produs românesc. Asocierea nu înseamnă neapărat un format de cooperativă, ci poate veni sub orice fel de formă atâta timp cât are potenţialul de a reuni mai mulţi fermieri sub acelaşi brand. „Nu neapărat cooperative, ci asocieri între antreprenori, indiferent care este forma de asociere, că este asociaţie, cooperativă sau pur şi simplu grup de producători sau doar o asociere între firme care lucrează sub acelaşi brand. Este irelevantă modalitatea în care o fac. Este relevant să creăm investiţii bune pentru piaţa românească, să creăm un produs românesc naţional“.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).