♦ Liceele agricole, ca şi şcolile de meserii sunt încă privite ca „pedepse“ de către părinţi şi elevi ♦ „Noi vrem să le arătăm că un tractor este la fel de confortabil precum un automobil, cu computer şi aer condiţionat“. Investiţiile în pregătirea forţei de muncă din agricultură şi industria agroalimentară trebuie să accelereze, tocmai pentru a permite acestui sector să aibă un aport mai mare în economie, atât prin creşterea valorii adăugate şi a exporturilor, dar şi prin punerea pe piaţă a produselor de calitate superioară, care contribuie la sănătatea oamenilor, nu o pun în pericol. „Am fost în vizită în Franţa, la invitaţia ambasadei şi a Ministerului Agriculturii. Concluzia? Francezii mizează în primul rând pe asociaţii cu 5-6 producători, iar ei prelucrează materia primă produsă, nu o vând. Mai departe, aceşti producători deschid magazinul două zile pe săptămână, iar francezii merg şi cumpără de la aceştia. Supermarketurile de obicei sunt pentru cei care merg în Franţa în călătorie sau să muncească. Prin procesare produsele alimentare pierd anumite calităţi pe care le regăsim doar în preparatele tradiţionale“, a spus Vasile Benedek, directorul Liceului Tehnologic „Ioan Ossian“ din Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. Anul trecut el a fost premiat cu titlul de „Directorul Anului pentru Inovare“ pentru rezultatele obţinute de liceul pe care îl conduce. El explică faptul că nevoia de specialişti în alimentaţie şi agricultură este cu atât mai mare cu cât este nevoie de produse alimentare de calitate atât în ţară, cât şi pentru export. „Asta trebuie să facă şi România, să pregătească buni specialişti pentru a oferi poporului român o calitate şi dacă se poate să şi exportăm. Pentru că suntem capabili, le-am demonstrat de foarte multe ori. Şcoala trebuie să ne formeze din toate punctele de vedere. Când copilul vine la şcoală, învaţă ceva, merge acasă, îl pune în practică şi se combină cu ceea ce poate să ofere familia şi se schimbe punctul de vedere şi, bineînţeles, se formează o altă cultură“. Pe de altă parte, liceele agricole se confruntă cu aceleaşi probleme precum şcolile de meserii – sunt privite drept „pedepse“ unde ajung doar cei cu note mici. „În prezent toată lumea crede că agricultura este ceva rău, de aceea este un pic mai greu să atragem elevi, trebuie să depunem eforturi mai multe. Aducând exemple pozitive, aducând utilaje, făcând ziua porţilor deschise, festivaluri, reuşim să arătăm că un tractor este la fel de confortabil precum un automobil, cu computer şi aer condiţionat“, a explicat directorul. Pe de altă parte, şi liceele se confruntă nu doar cu imagine care a fost afectată de strategia ministerului învăţământului, ci şi cu subfinanţări şi curicule învechite. „În ziua de azi trebuie să ştiţi că un director de liceu nu primeşte salariul unui absolvent de liceu agricol care lucrează pe o combină sau pe un tractor. Iată, sunt exemple care până la 3.000 de euro poate să fie o salarizare doar ca simplu tehnician, simplu tractorist, simplu muncitor“, a spus Vasile Benedek. Mai mult, liceul a început totuşi să obţină finanţări de la Ministerul Educaţiei, după 30 de ani în care investiţiile au lipsit. „Am schimbat parcul de utilaje, am înfiinţat loturi experimentale şi punem în valoare infrastructura pe care o avem, deşi învechită. Astfel elevii încep să vină spre noi şi obţinem rezultate bune la nivel naţional. Desigur, există şi carenţe. Bacalaureatul spre exemplu, trebuie schimbat iar manualele merg pe programa din anii 1960-1980. Dar acum totuşi reuşim să avem echipamente mai noi, oferim o masă caldă elevilor şi permis de conducere pentru un tractor“, a spus directorul. El a subliniat că viitorii agricultori trebuie să investească în cunoştinţe de tehnologie deoarece pe măsură ce şi apa va deveni o problemă, prin scăderea debitelor râurilor, aceasta va trebui distribuită eficient şi folosită pe soiuri care au nevoie de mai puţină irigare. „Acum avem 456 de elevi, dublu faţă de 2020, mai multe profiluri şi am dublat ce aveam la debut. Am intrat în subordinea MADR şi anual ne rezervă fonduri pentru a spori baza materială. Acum trei ani când am preluat, aveau uzate tehnologiile, un fond genetic care nu mai corespunde pieţei actuale. Am avut clădiri în ruină. Pavilionul nostru ocupă un teren de 56 de hectare, cu trei puncte de lucru. Şcoala este compusă din 24 de clădiri şi mai avem păşune, livezi, vii, teren arabil şi tot ceea ce înseamnă agricultură şi zootehnie. Aici a terminat liceul şi Dacian Cioloş“, a spus Vasile Benedek. Ce a mai spus Vasile Benedek ► Un director de liceu nu primeşte salariul unui absolvent de liceu agricol care lucrează pe o combină sau pe un tractor. ► Un absolvent de liceu agricol poate câştiga până la 3.000 de euro doar ca simplu tehnician, simplu tractorist, simplu muncitor. Însă, trebuie să ştim că oportunităţile sunt mult mai mult decât să fii un simplu angajat, pentru că poate să devină chiar un antreprenor, poate să construiască propria fermă, să atragă fonduri europene, să devină antreprenor. ► Noi am încheiat anul şcolar cu 456 de elevi. Acum sper că o să mai creştem pentru că am deschis profile noi şi sper că o să avem mai mulţi. ► Agricultura tradiţională sau zootehnia tradiţională este doar de subzistenţă, nu mai funcţionează. Într-un an, dacă omul lucrează specializat poate sa aibă de trei ori randamentul unui păstor sau unui fermier care se ocupă tradiţional. Bineînţeles că aceste animale au nevoie de tratamente speciale, au nevoie de condiţii de viaţă speciale. ► Reducerea pesticidelor se poate face în primul rând dacă avem ochiul format, dacă noi cunoaştem planta, de exemplu, să prevenim anumite probleme, să prevenim anumite boli cu care ne putem întâlni, dacă cunoaştem soiurile cu care lucrăm. ► Uniunea Europeană să ne ajute în continuare să devenim performanţi în producţia agricolă, dar şi pe piaţa de desfacere. Dar sunt state, inclusiv România, care permit importul din afara UE, din Ucraina, de produse care nu respectă standardele impuse. ► Francezul nu merge în supermarket, el cumpără de la asociaţii de 5-6 producători. Un francez merge kilometri pentru a cumpăra direct de la producător. Prin procesare se pierd anumite calităţi ale produselor. Supermarketurile în Franţa sunt pentru cei care merg acolo să muncească, sau străini în general. ► Francezii mizează pe produse artizanale, de calitate superioară, cumpărate de la producător, nu din supermarketuri. România trebuie să pregătească specialişti pentru a oferi românilor mâncare de calitate superioară, care să poată fi exportată ► Trebuie să învăţăm încă din şcoală să apreciăm aceste produse mai bine decât o facem în prezent. Şcoala trebuie să ne formeze din toate punctele de vedere. ► În prezent toată lumea crede că agricultura este ceva rău, de aceea este un pic mai greu să atragem elevi, trebuie să depunem eforturi mai multe. Dar aducând exemple pozitive, aducând utilaje, făcând ziua porţilor deschise festivaluri, reuşim să arătăm că în ziua de azi un tractor sau o combină au dotările oricărei maşini de lux, de la computer la climatizare
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

