28.1 C
București
joi, iunie 20, 2024

Retail – ZF/ Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Cum poate trece… – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

La rândul lui, Ciprian Grădinariu, country manager al Solina România, producător de ingrediente pentru in dus tria alimentară cu 150 de angajaţi, spune că legea 135/2022 (cea care a pus în aplicare facilităţile fiscale - n.red.) şi modificările ulterioare ale ei au repre zentat printre cele mai mari provocări pe care le-a avut compania în 2023.

Cu toate acestea, deşi salariile au crescut, între industrii, industria alimentară este pe locul 6 cu cele mai mici salarii, în contextul în care pe umerii său stă reducerea defi citului comercial de peste 6 miliarde de euro (produse agroalimentare, fără cereale şi seminţe).

Pe de altă parte, anularea facilităţilor fiscale a afectat negativ dezoltarea industriei şi a generat dificultăţi financiare pentru companii“, a mai spus Cătălin Ciupag, care adaugă că majorarea costurilor cu forţa de muncă a reprezentat un efect al anulării facilităţilor, generând astfel presiuni suplimentare asupra preţurilor produselor alimentare.

♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare.

Industria alimentară, un sector în care lucrează peste 150.000 de oameni, se confruntă con­tinuu cu atragerea persona­lului, astfel că, deşi este un sector-cheie pentru economia locală, producătorii nu reuşesc să atragă forţă de muncă. În acest context, sectorul se zbate între salarii mici şi lipsa forţei de muncă.

Astfel, în luna martie a acestui an (ultimele date disponibile) salariul mediu net lunar la nivelul industriei alimentare era de 3.884 de lei, cu circa 1.300 de lei faţă de nivelul mediu de la nivelul României, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

„Forţa de muncă este una dintre provocările cu care ne confruntăm. Găsim greu oameni pe poziţii tehnice, şoferi, dar şi profesionişti în produc­ţie. Cred că industria alimentară poa­te deveni mai atractivă ca angajator prin diminuarea taxelor salariale“, subliniază Ady Hirsch, CEO al Alka Trading Co, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de snackuri dulci şi sărate, care are două fabrici şi 1.000 de angajaţi. Alka are fabrici în Ploieşti şi Bucureşti.

La rândul lui, Ciprian Grădinariu, country manager al Solina România, producător de ingrediente pentru in­dus­tria alimentară cu 150 de angajaţi, spune că legea 135/2022 (cea care a pus în aplicare facilităţile fiscale – n.red.) şi modificările ulterioare ale ei au repre­zentat printre cele mai mari provocări pe care le-a avut compania în 2023. Şi Uwe-Jens Karl, directorul general al producătorului de condimente Fuchs, spunea recent că piaţa muncii şi ni­velul scăzut al pregătirii profesionale a potenţialilor angajaţi au reprezentat provocări anul trecut. Iar lista compa­niilor care invocă forţa de muncă pe primele locuri ca provocare în ultimii ani poate continua, deşi acest lucru părea că se îmbunătăţeşte odată cu câteva scutiri şi reduceri la nivelul taxării muncii. Industria alimentară a beneficiat în perioada iunie 2022-octombrie 2023 de câteva facilităţi fiscale cu care a reuşit să ducă salariul mediu mai sus, însă odată cu anularea acestor facilităţi se vede şi un declin al sala­riului mediu net.

Cu toate acestea, deşi salariile au crescut, între industrii, industria alimentară este pe locul 6 cu cele mai mici salarii, în contextul în care pe umerii său stă reducerea defi­citului comercial de peste 6 miliarde de euro (produse agroalimentare, fără cereale şi seminţe).

„Înainte de toate, este esenţial să se creeze un mediu de afaceri stabil şi predictibil. Pentru a atrage mai mulţi angajaţi, industria alimentară din România ar trebui să adopte o abordare holistică, care să combine astfel facilităţile fiscale cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, consolidarea puterii brandului şi alte strategii relevante. Chiar şi în absenţa unor facilităţi fiscale, acest sector trebuie să ofere salarii competitive pentru a atrage şi păstra angajaţi“, crede Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul Prohuman, companie de recrutare în regim temporar. Prin facilităţile adoptate, se evidentiau scutirea de la plata impozitului pe venit şi contribuţii sociale pentru angajaţi, în condiţiile în care angajatorii îndeplineau anumite criterii. Practic, companiile din industria alimentară şi din agricultură beneficiau de scutirea de la plata impozitului pe venit (impozitul pe salariu), reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale (CAS) de la 25% la 21,25%, exceptarea de la plata contribuţiei de sănătate (CASS), reducerea cotei contribuţiei asiguratorie pentru muncă (CAM) de la 2,25% la 0,27%, dar şi scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă

„A fost vizibil efectul pozitiv pe care l-au avut iniţial facilităţile fiscale asupra industriei alimentare şi modul în care au contribuit la creşterea competitivităţii şi atractivităţii sectorului pentru angajaţi, fiind un stimulent important pentru atragerea şi păstrarea forţei de muncă în această industrie. Pe de altă parte, anularea facilităţilor fiscale a afectat negativ dezoltarea industriei şi a generat dificultăţi financiare pentru companii“, a mai spus Cătălin Ciupag, care adaugă că majorarea costurilor cu forţa de muncă a reprezentat un efect al anulării facilităţilor, generând astfel presiuni suplimentare asupra preţurilor produselor alimentare. „Dacă acordarea facilităţilor a făcut acest sector mai atractiv pentru angajări, anularea lor a dus totodată şi la o creştere a fluctuaţiei de personal şi dificultăţi în recrutarea de noi angajaţi“.

La rândul lui, Sorin Faur, fondator al companiei de recrutare şi consultanţă în resurse umane, Academia de HR, spune că la fel ca pe o o piata cu deficit de talente, acele facilitati au contribuit in mod cert la cresterea atractivitatii posturilor din aceste domenii. „Va fi greu fără aceste facilitati, dupa ce au fost stabilite anumite standarde/asteptari prin puterea obisnuintei, probabil vom vedea ca unii angajatori vor intampina iarasi dificultati in atragerea fortei de munca necesare, sau chiar in mentinerea business-ului la nivelul existent. De la caz la caz insa, fiecare companie afectata trebuie sa isi gandeasca o strategie sustenabila de prezenta in piata pentru urmatorii ani“, consideră Sorin Faur.

 

Cum atragem talente?

Sorin faur crede însă că nu este o chestiune de taxe pe salarii, dar explică faptul că banii ajută întotdeauna şireprezintă un factor esenţial în capacitatea unei companii şi prin extensie a unei industrii întregi de a atrage angajaţi, dar nici ceilalţi factori nu trebuie neglijaţi: condiţiile de muncă, siguranţă şi stabilitatea, calitatea actului managerial, beneficiile non-materiale, investiţiile (în)directe în angajaţi, în dezvoltarea lor.

„Nu toate domeniile sunt la fel de atractive, nici nu ar putea fi! Cum atragi talente, cum devii atractiv? Oferind valoare angajaţilor tăi, identificând şi satisfacand nevoile fundamentale ale acestora şi în general în piaţă – nevoile consumatorilor şi clienţilor, având rezultate şi fiind o companie/industrie de succes care astfel, are de unde şi ce oferi! Că principiu, succesul respectiv atractivitatea unei companii/industrii, este direct proporţional/a cu valoarea creată pentru societate/clienţi şi pentru angajaţii săi“, explică managerul. El adaugă că este un proces continuu de adaptare, este nevoie de inovaţie şi redefinire constanţa a portofoliului de produse şi servicii, să fie în ton cu nevoile, să răspundă trendurilor de consum.

„Înbusiness, trebuie să ai succes dacă vrei să poţi oferi salarii atractive, condiţii bune de muncă, inovaţie, perspective de creştere pentru proprii angajaţi. Care astfel sunt motivaţi să dea tot ce au mai bun, să fie productivi, fapt care se traduce în rezultate şi profit… care se reîntorc parţial către angajaţi… şi acesta devine un cerc virtuos (dacă merge bine) sau un cerc vicios (dacă nu merge bine). Schimbarea însă, acolo unde sunt probleme începe cu sine“.

Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul Prohuman, crede pe de altă parte, că este esenţial să se creeze un mediu de afaceri stabil şi predictibil, iar pentru a atrage mai mulţi angajaţi, industria alimentară din România ar trebui să adopte o abordare holistică, care să combine astfel facilităţile fiscale cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, consolidarea puterii brandului şi alte strategii relevante.

„Chiar şi în absenţa unor facilităţi fiscale, acest sector trebuie să ofere salarii competitive pentru a atrage şi păstra angajaţi. într-adevăr, o companie cu o reputaţie solidă şi un brand atractiv poate atrage mai uşor angajaţi, fiind un factor în alegerile candidaţilor. În plus, investiţiile în digitalizare şi automatizare pot reduce sarcinile repetitive şi îmbunătăţi procese, ceea ce poate face muncă mai atractivă şi eficientă. în fond, ne dorim o industrie alimentară atractivă pentru angajaţi, care să asigure o forţă de muncă stabilă şi motivată“, a punctat el.

 

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!