Majoritatea problemelor cu care se confruntă muncitorii străini decurg din absența unui cod numeric personal la intrarea în România.
„Există deja propuneri de schimbări legislative înaintate de către agențiile de recrutare din țară, care însă în absența unui dialog cu instituțiile statului nu s-au concretizat. În consecință, este vitală existența unui dialog deschis cu Inspectoratul General de Imigrări și Ministerul Muncii,„, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.
Cherry Bisoy este o bonă filipineză care lucrează de peste cinci ani în România. De aproximativ șase luni, Cherry Bisoy nu are un act de identitate valid și nu poate trimite bani acasă copiilor săi.
„Mi-am schimbat angajatorul, iar în luna august a anului trecut permisul meu de ședere a expirat. În luna iulie, noul meu angajator s-a ocupat de procesarea actelor mele în vederea obținerii unui nou permis de ședere. Până acum, am avut o primă programare pentru obținerea permisului în luna octombrie, când nu mi-am primit actul de identitate, ceea ce mă împiedică să trimit bani acasă, în Filipine, acesta fiind și motivul pentru care lucrez în România.. Asta înseamnă că nici în acest moment eu nu am primit un permis de ședere. Nu știu câte luni va mai dura. Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranță pe stradă, pentru că pot fi oricând legitimată de Poliție și nu pot prezenta niciun act de identitate. Am fost angajată și în alte țări, unde nu m-am confruntat cu problemele de aici. Am lucrat în Dubai, unde contractul meu de muncă era de trei ani, atunci și permisul meu de ședere era tot timp de trei ani valabil.„, a spus Cherry Bisoy.
Executivul menţine contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni pentru al treilea an consecutiv, arată o analiză . Aceasta e soluţia propusă de executiv la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
a explicat, în articolele publicate despre acest subiect, că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate în mod repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, posturile se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu perspective de promovare profesională limitate şi volum mare de muncă.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.economica.net).