Robotul Minerva ca: 
Guvernul Moldovei s-a prăbuşit la sfârşitul săptămânii trecute când premierul prooccidental Natalia Gavriliţa a demisionat după 18 luni de mandat marcate de turbulenţe economice sub impactul puternic al războiului pornit de Rusia contra Ucrainei – inflaţie de peste 30%, dobânzi de 21%, recesiune profundă şi pene de curent.
Gavriliţa a invocat o lipsă de susţinere în condiţiile în care guvernul său a încercat să accelereze reformele în ţara care aspiră să devină membră a Uniunii Europene.
Cu o inflaţie uriaşă, rămasă fără electricitate şi gaze din cauza războiului de la graniţă, cu economia într-o criză profundă, cu agricultura lovită de secetă, predispusă la crize politice, depopulată de tineri şi cu o populaţie polarizată între Occident şi Rusia, ţara de 2,6 milioane de locuitori situată între Ucraina şi România, cea mai săracă din Europa, resimte presiuni intense de la începutul războiului din Ucraina.
Mandatul lui Gavriliţa a fost marcat de o serie lungă de probleme, printre care criza energetică acută şi inflaţia în creştere puternică.
Economia Moldovei a fost afectată puternic de criza energiei din regiune din cauza dependenţei îndelungate a ţării de resursele ruseşti. Recent, Gavriliţa a admis că Moldova este în recesiune. Economia se contractă din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, a subliniat aceasta.
Banca centrală a ţării şi-a redus în această lună dobânda de referinţă cu 3% până la 17%, anunţând că se aşteaptă la o deflaţie rapidă în acest an şi speră ca inflaţia anuală să intre în intervalul ţintă (5% plus/minus 1,5%) în al doilea trimestru al anului viitor, potrivit Intellinews.
A fost a doua reducere a dobânzii după ce BNM a majorat rata de referinţă la 21,5% în august pentru a tempera inflaţia scăpată de sub control şi va fi cu siguranţă urmată de paşi similari.
Decizia luată pe 7 februarie a fost probabil încurajată de declinul economic puternic înregistrat în a doua jumătate a anului trecut şi de dependenţa guvernului de piaţa locală de titluri de datorie pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură.
Banca centrală a explicat că decizia este menită să stopeze declinul economic prin încurajarea cererii interne şi a consumului, printre altele prin stimularea creditării.
Inflaţia din Moldova, situată la 30% în termeni anuali în decembrie, a atins un vârf de 34% anual în august-octombrie 2022, cu ţara ajustându-şi preţurile reglementate la energie şi confruntându-se cu preţuri ridicate la alimente.
Preţurile de consum au avansat cu doar 0,76% în termeni lunari în decembrie, în termeni anuali inflaţia coborând la 30,2% de la 31,4% în noiembrie.
Inflaţia anuală, cât şi cele trei componente, alimente, non-alimente şi servicii, au înregistrat scăderi pentru a doua lună consecutiv.
Preţurile energiei şi alimentelor rămân însă cel mai important driver al inflaţiei.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
