Robotul Minerva ca: 
Alexandru Reff: Cred că suntem într-o perioadă critică, în care se întâmplă multe lucruri pentru accelerarea acestor proiecte verzi şi să sperăm că vom vedea în următoarele luni paşi esenţiali pentru clarificarea strategiei energetice.
Paşii făcuţi până acum de România pe calea tranziţiei energetice sunt insufcienţi, astfel că ritmul schimbării în vederea atingerii ţintelor privind energia verde trebuie accelerat. Partea bună este că sunt instrumente suficiente pentru a debloca acest potenţial, al doilea după Polonia. Rămâne doar ca ele să fie folosite.
„Aş spune că fundalul pe care se desfăşoară această tranziţie este ambiţios şi ofertant, România ocupând al doilea loc din perspectiva potenţialului în regiune, după Polonia. Deja în 2022 producţia naţională de energie a venit în proporţie de 42% din surse regenerabile, dintre care 16% eolian şi solar. Dacă raportăm aceste cifre la ţintele pentru 2030 stabilite în planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, respectiv 55,8% de energie regenerabilă, din care 35% eolian şi solar, este clar că trebuie să accelerăm tranziţia, inclusiv sau poate chiar în principal cu ajutorul mecanismelor de finanţare din cadrul PNRR şi al Fondului de Modernizare, adică peste 1,5 mld. euro nerambursabili, la care se adaugă finanţările bancare şi capitalul propriu“, a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, în cadrul videoconferinţei Deloitte/ZF: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?
Pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW. Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia. Cea mai importantă întrebare este cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie. Printre principalele instrumente pe care România le are la dispoziţie pentru a transforma în realitate acest potenţial se numără fondurile europene, dar şi instrumentele de finanţare cum ar fi Contractele pentru Diferenţă (CfD) sau contracte de achiziţie a energiei pe termen lung (PPA-uri).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
