16 C
București
sâmbătă, aprilie 18, 2026

Energie – Cea mai râvnită hartă: care sunt materiile prime critice care s-ar putea găsi în adâncurile României şi în ce zone? „Fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele pe care le are. Datele vor fi publice pentru a atrage investitorii.“ – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică.

Litiul, cobaltul şi nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică.

Sunt acum tehnologii de mapare, totul este digitalizat, sunt extrem de multe posibilităţi acum să identifici ce există în sol“, a explicat Mădălina Ivănică, deputy head of unit DG Grow, în cadrul intervenţiei sale la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti.

Un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică.

Litiul, cobaltul şi nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică.

Problema majoră a UE este că în acest moment e dependentă importurile de materii prime critice cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenţia este de a schimba acest lucru. Primul pas va fi ca fiecare stat cu potenţial să-şi revizuiască adâncurile pentru a vedea câte dintre materiile prime critice pot fi extrase măcar parţial de aici. Aparent, România are ce pune pe masă, aceasta fiind practic a doua şansă pe care mineritul o poate primi.

„Fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele pe care le are. Sunt acum tehnologii de mapare, totul este digitalizat, sunt extrem de multe posibilităţi acum să identifici ce există în sol“, a explicat Mădălina Ivănică, deputy head of unit DG Grow, în cadrul intervenţiei sale la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti.

Ea a precizat că în timp ce statele nordice sunt ceva mai avansate cu această mapare a resurselor minerale, aşteptarea este ca toate statele să vină în 2025 cu programe de explorare actualizate.

„Datele care vor fi în programele de explorare vor fi făcute publice astfel încât să putem atrage investitori“, a subliniat Ivănică. ZF a încercat să realizeze o hartă a materiilor prime critice pe care le are România, pornind de la datele publice, în absenţa unui răspuns oficial din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Rezultatul îl descoperiţi în „Analiza ZF de Luni.“

 



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!