Agribusiness – ZF Agropower. Legumicultori: Majoritatea fermelor au producţii la jumătate faţă de anul trecut. Preţurile au crescut şi cu 15-20%, iar criza de producţie se va resimţi şi în iarnă -Sinteza

♦ Temperaturile record şi seceta continuă au afectat mare parte din zonele ţării, iar fermierii spun că au fost nevoiţi să renunţe de exemplu la a doua cultură de tomate şi că arşiţa le-a compromis unele culturi.

Producţia de legume a fost afectată de secetă şi de temperaturile ridicate din vara aceasta, astfel că multe ferme au înregistrat producţii mai mici sau chiar deloc în funcţie de tipul de culturi, iar preţurile au urcat şi cu 15-20% faţă de anul trecut.

Aceasta este una dintre concluziile din această săptămână ale emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

„Majoritatea fermelor au producţii undeva la jumate faţă de anii trecuţi. Ne-am confruntat încă de devreme cu apariţia bolilor şi a dăunătorilor, iar fermierii nu erau obişnuiţi cu astfel de dăunători. Am avut foarte devreme tripsul şi au şi început să apară virozele pe câmp. La ceapă, usturoi am avut devreme probleme cu viermi, ceea ce a scăzut semnificativ producţia. Este o criză de usturoi în piaţă“, a spus Raymond Stanciu, director de vânzări în cadrul Diviziei seminţe de legume a Marcoser.

Compania oferă atât inputuri şi consultanţă pentru legumicultori, însă are şi propria fermă în Matca (judeţul Galaţi), unde testează produsele puse pe piaţă. La Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, Marcoser are circa 4 hectare de solarii. Raymond Stanciu spune şi că, având clienţi din toată ţara, a observat că Ialomiţa, Constanţa, Tulcea şi Olt au fost cele mai afectate zone de arşiţă, iar în alte zone din cauza temperaturilor ridicate şi a secetei modul în care se face legumicultură se schimbă.

„În Covasna de exemplu, unde se cultivă cartofi, din cauza schimbărilor climatice fermierii iau în calcul să nu mai aibă cultură de cartof neirigată, ceea ce în anii anteriori se practica“.

La rândul lui, Andrei Cocoloş, administrator al Agro Evo Coco, care are 5.000 de metri pătraţi de solarii încălzite şi un hectar de vinete în câmp, toate irigate, spune că este un an foarte greu pentru bazinul legumicol din Valea Oltului, temperaturile ridicate fiind principala problemă.

„Am încercat să cultivăm hibrizi rezistenţi la temperaturi ridicate, la viroze, la dăunători, dar anul acesta a fost sau este încă destul de dificil. Am o cultură de tomate înfiinţată ciclu doi, dar ceva mai târziu, plantată undeva prin iulie. A prins căldurile acelea foarte mari şi sunt nevoit acum să o scot pentru că nu au legat şi să plantez castraveţi sau salată“, a menţionat Andrei Cocoloş. El spune că dacă afară sunt 38 de grade Celsius, în solar sunt peste 50 de grade Celsius, iar singurele variante sunt să ventileze solariile, să le umbrească şi să folosească hibrizi rezistenţi. „Producţia este la jumătate. Dacă anul trecut am recoltat 5 kilograme pe plantă la tomate, acum am recoltat 2,5 kilograme“ Mai departe, această recoltă slabă se traduce şi în creşterea preţurilor.

„Legumele sunt mai scumpe. De exemplu, de la mine roşia simplă pleacă cu 6 lei/kilogram, roşia roz creaţă cu 7-7,5 lei/ kilogram. Însă, dacă trag linie, eu îmi acopăr doar investiţia şi puţin din munca mea fizică, dar prea mare profit nu facem pentru că costurile sunt foarte ridicate. Faţă de anul trecut, preţul s-a majorat cu 10-20%, în funcţie de caz“, a adăugat Andrei Cocoloş.

Pe de altă parte, Viorel Tămaş, inginer horticol în cadrul Colina Parc, o fermă de legume şi fructe ecologice  din judeţul Cluj, care lucrează 10 hectare de legume, spune că nu a fost un an uşor, mai ales la culturile neirigate, dar nici pentru suprafeţele irigate nu a fost foarte bine.

„Din cauza lipsei de cantităţi necesare de apă din pânza freatică  s-a modificat compoziţia apei şi au crescut destul de mult sărurile din apă, ceea ce-mi afectează anumite culturi. N-a fost un an uşor, chiar am pierdut anumite culturi din cauza apei, dar la anumite culturi unde ştiam că ar fi probleme, folosesc hibrizi de calitate care fac faţă bine şi la stres şi acolo n-am întâmpinat probleme“, a punctat el.

Viorel Tămaş menţionează că la culturile ecologice producţiile sunt mai mici decât în cazul celor convenţionale. El spune de exemplu că la varză nu a putut să asigure suficientă apă, iar o cultură de varză chinezească a fost compromisă tot din cauza apei, sfecla şi porumbul zaharat au fost şi ele efectate.

Viorel Tămaş a observat că de exemplu în zona de sud culturile sunt foarte afectate, ceea ce se va resimţi mai departe şi în sezonul de iarnă.

„Mă gândesc în zona de sud, unde se produc foarte multe rădăcinoase, dacă ei nu pot să producă va fi un deficit destul de considerabil la nivelul ţării, pentru că ei au zonă favorabilă să producă rădăcinoase. Să sperăm să vină şi ploile şi măcar să acoperim deficitul de apă din sol, să fie precipitaţiile necesare.“

Andrei Cocoloş, fermier, administrator, Agro Evo Coco: Producţia este la jumătate. Dacă anul trecut am recoltat 5 kilograme pe plantă la tomate, acum am recoltat 2,5 kilograme.

Viorel Tămaş, inginer horticol, Colina Farms: Mă gândesc în zona de sud, unde se produc foarte multe rădăcinoase, dacă ei nu pot să producă va fi un deficit destul de considerabil la nivelul ţării.