Robotul Minerva ca: 
Ameninţarea escaladării conflictului dintre Israel şi Iran a creat o situaţie globală extraordinar de instabilă, iscând îngrijorări cu privire la potenţialele efecte la nivel economic, scrie The New York Times.
Cele mai negre temeri se concentrează asupra posibilităţii apariţiei unui şoc la nivelul aprovizionării cu petrol la scară mondială. Un astfel de şoc ar putea duce la scumpirea carburanţilor şi altor produse bazate pe petrol cum ar fi materialele plastice, produsele chimice şi îngrăşămintele, ar putea descuraja investiţiile, procesul de recrutare şi extinderea companiilor, ameninţând multe economii, în special din Europa, cu riscul recesiunii.
Preţurile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel dintr-o lună la începutul săptămânii pe fondul temerilor că Orientul Mijlociu ar putea fi în pragul unui război la scară regională. Conflictul din Orientul Mijlociu s-a intensificat după ce mişcarea Hezbollah, susţinută de Iran, a lansat rachete asupra celui de-al treilea oraş ca mărime al Israelului, Haifa, iar Israelul pare determinat să-şi extindă ofensiva în Liban, potrivit CNBC.
Raliul a început după atacul masiv cu rachete lansat asupra Israelului pe 1 octombrie. Israelul a promit că va riposta şi îşi cântăreşte opţiunile, facilităţile petroliere ale Iranului fiind considerate o ţintă posibilă.
Însă nu doar riscul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu a împins preţurile petrolului la peste 80 de dolari la începutul săptămânii, ci şi cel al unor posibile perturbări ale aprovizionării provocate de uraganul Milton. Phil Flynn de la Price Futures Group a declarat pentru Financial Times că pierderea petrolului iranian ar lăsa piaţa într-un deficit de aprovizionare într-un moment în care rezervele strategice de petrol ale SUA sunt epuizate.
Traderii sunt îngrijoraţi cu privire la un posibil atac asupra infrastructurii energetice din regiune sau unor posibile perturbări în Strâmtoarea Hormuz. Pariurile pe un preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril sau chiar peste se înmulţesc rapid.
Strâmtoarea Hormuz este un canal îngust, dar de importanţă strategică ce leagă producătorii de ţiţei din Orientul Mijlociu de pieţe cheie din întreaga lume.
În eventualitatea în care Iranul ar bloca-o, chiar şi temporar, preţurile energiei ar urca puternic la nivel mondial, costurile de transport ar creşte, fiind create de asemenea întârzieri semnificative la nivel de aprovizionare, notează CNBC.
Pentru mulţi analişti din domeniul energiei, un eveniment în care există o blocadă sau o perturbare semnificativă a fluxurilor via Hormuz, ar reprezenta cel mai sumbru scenariu, unul care ar putea împinge preţurile petrolului cu mult peste 100 de dolari pe baril.
„Am putea vorbi de un impact asupra preţurilor petrolului care ar fi de trei ori mai mare decât şocurile din anii ’70, cu preţurile putând urca la peste 150 de dolari pe baril“, a declarat Saul Kavonic, analist la MST Financial.
Warren Patterson, analist ING, susţine că orice perturbări de-a lungul Strâmtorii Hormuz ar avea consecinţe seismice asupra pieţelor energetice. Nu doar piaţa petrolului ar fi afectată, ci şi cea a gazelor.
Ar putea apărea perturbări ale aprovizionării cu gaze naturale lichefiate din Qatar, arată acesta.
În cazul Europei, creşte riscul apariţiei unei noi crize energetice, dar şi al reînvierii inflaţiei.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
