Robotul Minerva ca: 
Anunţul privind continuarea dezvoltării proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are loc în contextul în care În luna octombrie 2020, România şi Statele Unite ale Americii au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea in domeniul industriei nucleare civile, Acord care a fost ulterior notificat si avizat de Comisia Europeană.
♦ Proiectul de peste 7 mld. dolari al reactoarelor de la Cernavodă, cel mai mare derulat de stat în producţia de energie, prinde contur. Luna viitoare s-ar putea semna contractul de construcţie pentru un şantier care ar genera 19.000 de joburi în industrie ♦ Şantierul de la Cernavodă ar genera 19.000 de locuri de muncă în industria nucleară, cea mai bine plătită din sectorul energetic, şi ar duce cu siguranţă la revitalizarea unui lanţ pe care România încă îl are, dar pe care l-a neglijat decenii întregi.
La finalul săptămânii trecute, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, care are acum 2 reactoare de câte 700 MW, a anunţat că a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a AGA din data de 14 noiembrie din partea acţionarului său majoritar, Ministerul Energiei. Unul dintre cele mai importantante articole introduse este „aprobarea încheierii contractului EPCM (Inginerie, Procurare şi Management al Construcţiei) privind unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, între societatea EnergoNuclear S.A. şi Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala Bucureşti Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. şi Sargent & Lundy Energie S.R.L.“
Pasul este major şi, în opinia lui Sebastian Burduja, ministrul energiei, ar putea plasa proiectul nuclear pe o traiectorie care să permită finalizarea acestuia în intervalul 2031-2032. Aceasta ar fi o performanţă uriaşă pentru statul român care are un parcurs aproape neglijabil în ceea ce priveşte punerile în funcţiune în ultimii 30 de ani. Consorţiul internaţional care va realiza investiţia este format din companii globale: Fluor şi Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deţinătoarea tehnologiei CANDU, şi Ansaldo din Italia. Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 mld. dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) şi Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare, a comunicat ieri Ministerul Energiei.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
