Robotul Minerva ca: 
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom:
Am continuat să ne transformăm activităţile pentru un viitor cu emisii scăzute de carbon, investiţiile reflectând progresul strategiei noastre. Am avut investiţii record pentru ianuarie – septembrie, de aproape 5 miliarde de lei, din care peste 40% sunt alocate unor proiecte strategice precum Neptun Deep, energie regenerabilă şi electromobilitate.
♦ Marţi după-amiază acţiunile creşteau cu aproape 3% la Bursa de Valori Bucureşti.
OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat primele nouă luni ale anului cu un business de 26,6 miliarde de lei, cu 6% mai mic faţă de perioada similară a anului trecut. Pe partea de explorare şi producţie, rezultatele au scăzut cu 26%, zona de rafinare şi marketing a mers mai bine şi a bifat o creştere de 15%, iar rezultatul operaţional pe segmentul de gaze şi energie a scăzut cu 74%.
„În primele 9 luni ale anului, cererea de pe piaţă pentru toate produsele noastre a fost uşor mai mare, cu preţuri volatile, în scădere pentru gaze naturale şi energie electrică şi cu marje de rafinare semnificativ mai mici“, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, despre activitatea companiei din primele nouă luni ale anului. Dar chiar şi aşa, profitul net raportat pentru această perioadă a fost de 3,9 miliarde de lei, cu 54% mai mare faţă de cel din primele nouă luni din 2023. Explicaţia stă în faptul că anul acesta compania nu a mai plătit contribuţia de solidaritate pentru ţiţeiul rafinat, taxă care anul trecut, în primele nouă luni a scos din buzunarele companiei 2,3 miliarde de lei. În rest, rezultatele au fost pe minus. Pe partea de explorare şi producţie, OMV Petrom a extras cu 4% mai puţin petrol şi cu 4 % mai puţine gaze naturale.
„Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 2,4 mld. lei, cu 26% mai mic, determinat în principal de scăderea preţurilor gazelor naturale şi volume mai mici disponibile pentru vânzare“, spune compania. Strict pentru al treilea trimestru, OMV Petrom menţionează că scăderea producţiei a fost cauzată şi de declinul natural din principalele zăcăminte (Lebăda Est, Bustuchin şi Totea Deep), aspect parţial compensat de contribuţia reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
