Robotul Minerva ca: 
În faţa provocărilor legate de securitatea energetică, combaterea schimbărilor climatice şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili, Europa se confruntă cu o transformare profundă a sectorului energetic. Cu toate acestea, experţii sunt de acord că acest proces nu va fi unul liniar, tranziţia urmând să fie marcată de fluctuaţii, regrese şi salturi înainte, este una dintre concluziile discuţiilor din a doua zi a evenimentului ZF Power Summit 2025.
În tot acest peisaj, gazul natural va rămâne o piesă importantă în mixul energetic european în următoarea perioadă, iar România poate juca un rol esenţial în acest context.
„Toată infrastructura de la Neptun Deep începe să prindă contur. Gazul începe să vină. Iar când consumatorii cred că gazul va fi disponibil, atunci încep să ia decizii despre utilizarea lui. Vedem deja acest efect, deoarece apar tot mai multe centrale electrice pe gaz. Dar întâi, oamenii trebuie să fie siguri că gazul vine. Când această siguranţă există, apar investiţiile. Acest model se repetă peste tot în lume“, a spus Christina Verchere, CEO OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România.
În acest context, România are şansa de a-şi construi un mix energetic echilibrat, bazat pe surse regenerabile, gaz natural şi tehnologii emergente. Însă, pentru ca acest lucru să devină o realitate, trebuie să fie depăşite provocările legislative şi economice, iar investiţiile în infrastructura energetică şi în inovare trebuie accelerate.
„Sunt necesare investiţii semnificative pentru a permite inovarea şi dezvoltarea tehnologică, astfel încât să creştem capacităţile pentru energia verde. O ofertă diversificată şi mai mare de energie înseamnă un preţ mai bun pe piaţă. De asemenea, este esenţial să creştem interconectivitatea cu ţările vecine, pentru a permite transferul de energie şi pentru a dezvolta o reţea mai echilibrată şi mai flexibilă în România“, a menţionat Mihaela Mihăilescu, deputy head of Romania la BERD.
În 2024, instituţia a semnat un memorandum de înţelegere cu Ministerul Energiei privind îmbunătăţirea legislaţiei în zona stocării energiei, având drept scop principal facilitarea unei implicări mai mari a sectorului privat în dezvoltarea capacităţilor de stocare din România.
Importanţa unui cadru legislativ coerent şi stabil care să sprijine investiţiile în sectoarele strategice ale economiei a fost subliniată şi de Marius Cara, head of EIB Group Office.
„Investitorii au nevoie de politici coerente şi stabilitatea climatului economic. Este esenţial ca România să adopte măsuri ce susţin digitalizarea şi modernizarea sectoarelor cheie ale economiei“.
În contextul în care fereastra pentru proiectele de energie verde, în special cele solare, este pe cale de a se închide în următorii doi ani, continuarea schemelor de tip CfD şi stimularea investiţiilor în stocare sunt esenţiale pentru a asigura un viitor energetic sustenabil, a transmis Cristian Buzan, executive vice president, ENGIE Romania.
„Trebuie să continuăm schemele suport de tip CfD în zona de regenerabile. Trebuie să investim în stocare, e esenţial, pentru a ajuta industria. Trebuie să umblăm şi la cadrul legislativ. Nu cred că prelungirea la infinit a plafonării preţurilor ajută pe termen lung, ele vor distorsiona piaţa, vor împiedica încheierea de contracte pe termen lung“.
Cea de-a 14-a ediţie a ZF Power Summit, cel mai important eveniment creat de ZF şi dedicat 100% energiei, reuneşte circa 80 de speakeri, pornind de la autorităţi, până la cei mai importanţi jucători din domeniu, consultanţi şi avocaţi. Sponsorii conferinţei au fost AJ Brand, ENGIE, Black Sea Oil & Gas, Ijdelea & Asociaţii, PPC, IDRI, BCR, Hidroelectrica, MOL, Nova Power (E-infra), Parapet, Photomate, Suciu Popa SCA, Tinmar Energy, ACUE, Adrem, Alive Capital, Bondoc & Asociaţii, Christof Industries, Eaton, Electrica Furnizare, Electromontaj, Enevo, Enexus Renewable Energy, E.ON, Eurowind, Evergent, Jinksolar, Greco Romania, Willis Tower, PNE, Filip & Company, Marsh, Procredit, Kinstellar, Distribuţie Oltenia (evryo-cez), NNDKP, BSOG, Wien Energie, Federaţia Patronală de Energie, Transelectrica, Renovatio, OMV Petrom, Waldevar, Mazars, Wiren, SIMTEL, Nuclearelectrica, Romgaz, PayU, Greenvolt, Horvath, Premier Energy, EPCM10, Senneville, Marriott.
George Niculescu, preşedinte ANRE
► În 2024, s-au emis autorizaţii de înfiinţare pentru aproximativ 6.000 MW de energie, iar în perioada 2025-2026 o cantitate semnificativă de capacitate nouă urmează să fie racordată la reţea, majoritatea regenerabilă. Lucrul acesta se va vedea imediat şi în preţul energiei.
► În primele 2 luni din 2025 am acordat 30 de autorizaţii de înfiinţare care însumează 650 MW şi licenţe de exploatare comercială pentru 458 MW.
► În prezent, puterea instalată care este depusă în cereri pentru autorizaţii de înfiinţare însumează 1.200 MW prin 52 de cereri.
► Peste 99% din solicitări vin doar pe parte de regenerabil, eolian şi fotovoltaic. 75 MW au fost licenţiaţi şi în stocare.
Christina Verchere, CEO, OMV Petrom
► Anul acesta va începe activitatea de foraj la Neptun Deep. Vom fora 10 sonde.
► Când consumatorii cred că gazul va fi disponibil, încep să ia decizii despre utilizarea lui.
► Pentru ca industria să fie competitivă, este necesar un mediu atractiv. Şi aceasta este una dintre provocările României. Impozitarea producţiei de gaze onshore este cea mai ridicată din UE.
► Cu cât ai mai multe plafonări, cu atât ai mai puţine investiţii. Iar fără investiţii, nu vom avea suficientă ofertă pe piaţă.
Ivan Geliukh, chief executive officer, DRI
► În 2025 ne concentrăm pe construcţia parcului solar de la Văcăreşti, aproape 130 MW, în timp ce ne uităm la proiecte noi, inclusiv la baterii de stocare.
► Avem un portofoliu de aproape 300 MW în România, în jur de 170 MW instalaţi şi undeva la 130 MW pe care îi construim acum.
► Lucrăm deja cu câţiva clienţi în România şi am semnat anul trecut şi un PPA.
► Vom lua în considerare posibilitatea de a participa la licitaţia pentru CfD-uri.
Olivier Swaay, director power and renewables, ING
► Am început primul proiect de regenerabile anul trecut în România şi vrem să realizăm mai multe. Vrem să ajungem la zero emisii de carbon, ceea ce înseamnă că trebuie să investim 7,5 mld. euro pe an în regenerabile la nivel global.
► Piaţa bateriilor se schimbă rapid, devine tot mai competitivă din punctul de vedere al costurilor. Ai supraofertă de materii prime. Majoritatea bateriilor vin din China şi se îndreaptă aproape mereu spre maşinile electrice.
Marcin Lewenstein, InnoEnergy innovation officer
► Vedem multe industrii care se plâng atât de ritmul tranziţiei către energia verde, cât şi de costurile pe care trebuie să le suporte pentru a se conforma.
► Pentru o bună perioadă am crezut că va exista o acceptare în anumite nişe de piaţă pentru produse şi servicii verzi, care, prin urmare, ar putea justifica un preţ mai mare.
► Cred că acolo unde decalajul de inovare este cel mai evident şi mai provocator pentru Europa este, de fapt, în ceea ce priveşte accesul la finanţare şi pieţele de capital.
Mihaela Mihăilescu, deputy head of Romania, EBRD
► Există un interes foarte mare pentru investiţiile menite să crească capacităţile de producţie a energiei regenerabile. Ca bancă, ne uităm la aceste tranzacţii dintr-o perspectivă solidă, asigurându-ne că aceste investiţii sunt viabile şi profitabile.
► Una dintre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat anul trecut a fost găsirea unei modalităţi de stabilire a preţului energiei pe termen lung.
► În acest an, odată cu implementarea contractelor pentru diferenţă (CfD), sperăm să vedem o piaţă mai matură pentru contractele de energie pe termen lung în România.
► În trecut, România nu avea un mecanism pentru astfel de contracte, însă acum avem acorduri pe 15 ani, cu preţuri stabilite prin cererea pieţei şi prin competiţie.
Marius Cara, head of EIB Group Office, Romania
► Majoritatea investiţiilor au mers spre energie verde, pentru reţele, digitalizare. Nu mai finanţăm proiecte pe energie fosilă din 2021.
► Marea întrebare a CE este cum să facă industria competitivă şi mai puţin dependentă de furnizori din afara UE.
► România trebuie să facă investiţii. Nu doar să subvenţioneze preţul energiei.
► Investitorii au nevoie de politici coerente şi stabilitatea climatului.
Cristian Nacu, senior country officer for Romania at IFC
► Portofoliul nostru a ajuns la peste 2 miliarde de dolari în România în 2024. România este pe locul 8 în lume în topul finanţărilor IFC
► România ar trebui să îşi joace bine cărţile, pentru că acesta este momentul în care se redefinesc lanţurile valorice la nivel global. Toată lumea luptă pentru lanţuri valorice mai scurte, mai predictibile şi România este poziţionată bine.
► Nevoia pentru capacităţi de stocare este clară. România este una dintre ţările care produc capacităţi de stocare.
Iustinian Captariu, partener, Kinstellar
► Un factor mare de schimbare pentru oţelăriile din regiune şi România, care se chinuie în acest moment, este reconstrucţia Ucrainei.
► Nevoia de oţel din Ucraina ar fi masivă şi este o oportunitate pentru România, care beneficiază de oţelăriile de la Liberty (combinatul siderurgic de la Galaţi – n.r.) dar şi de furnizorii de energie.
► Putem acţiona ca un cap de pod pentru investiţii şi infrastructură. Avem poziţie geografică, avem porturi, rute terestre.
Anca Ilin, head of project finance desk, BCR
► În primul rând, trebuie să acoperim deficitul, deoarece importăm energie.
► Nu trebuie să uităm de Moldova şi Ucraina în ceea ce priveşte interconectarea şi pieţele de export, care reprezintă un potenţial uriaş pentru România, precum şi de interconectarea cu Vestul.
► Finanţăm dezvoltările reţelelor, iar în prezent finanţăm doi dintre cei mai mari jucători din acest sector.
Lucian Dumitru, tax partner, Forvis Mazars
► Dacă un stat impune o taxare mai mare anumitor produse şi o taxare mai mică pentru altele, cum este cazul noilor surse de energie, consumatorii vor fi încurajaţi să facă tranziţia către alternative mai sustenabile.
► Politica fiscală este un instrument important în modelarea comportamentului consumatorilor finali, fie că vorbim de persoane fizice sau de companii.
► Scutirea de accize face ca, pe termen lung, costurile să fie mai mici. În acest context, politicile fiscale joacă un rol esenţial în accelerarea tranziţiei către energia regenerabilă şi în transformarea acesteia într-o sursă dominantă pe piaţă.
Cristian Buzan, executive vice president, ENGIE Romania
► La nivel global, avem 2000 mld. euro investiţii în energie verde în 2024, mare parte în SUA şi China
► La nivel european, procentul energiei solare în mix a depăşit cărbunele.
► În industria energiei solare, faţă de acum 15 ani, costul mediu al producerii 1 MW este cu 94% mai mic. Costă 100 dolari/kw producerea unui baterii, faţă de 400-500 dolari acum 10 ani.
► Trebuie să avem un mix energetic corect pentru a avea stabilitatea aprovizionării
Adrian Stan, founder and chairman of the board, AJ BRAND
► Am pornit la drum în 2008-2009 în România şi în 2013 am început să facem proiecte în Spania şi Portugalia. Am construit 7.000 MW în Spania.
► În piaţa din România avem în construcţie proiecte de 1.300 MW, unde lucrăm cu resurse proprii, utilaje şi personal propriu.
► Am lucrat şi ca dezvoltatori, am vândut 700 MW la ready to build, iar când am văzut că nu mai este un moment propice am decis să lucrăm ca EPC pentru investitori.
► Lucrăm şi ca O&M, am deschis în Otopeni un centru de 10.000 mp pentru echipamentele de operare şi mentenanţă.
Monica Iancu, Bondoc & Asociaţii
► Avem un cadru legislativ care, după foarte mult efort din partea tuturor actorilor din piaţă, a ajuns la o formă în care cele mai multe proiecte pot fi făcute.
► Este o problemă de timp. Ne trebuie mai multă rapiditate în autorizare, în dezvoltare şi implementare.
► Există interes, resurse din toată părţile şi trebuie să existe o constantă a statului în a da acelaşi mesaj pe o perioadă suficientă încât să creeze încredere.
Cosmin Stăvaru, Bondoc & Asociaţii
► Partea de reglementare ar trebui să fie mai empatică şi constantă.
► Există procedura aprobării tacite. Nu este foarte clar reglementat procesul de autorizare în domeniul proiectelor solare, eoliene.
► Prin mecanismul Clean Industry Deal avem 100 mld. euro care vor fi mobilizaţi şi industriile precum producţia de baterii sau data center pot fi stimulate de crearea local a unei infrastructuri
Sebastian Enache, head of M&A, Monsson
► Comparativ cu ultimii 5-10 ani, piaţa din România devine relevantă nu numai la nivel local, dar şi la nivel european din perspectivă energetică. Dacă ne jucăm bine cartea, cu siguranţă vom deveni din ce în ce mai relevanţi.
► Pe lângă investiţiile pe care le avem, am creat şi o infrastructură educaţională de care beneficiază industria. Lucrăm cu majoritatea companiilor mari din România şi cu universităţi, pentru a introduce componenta de regenerabile în toate sferele.
► Pentru 2025, avem în plan să construim o fabrică pentru realizarea şi asamblarea de componente din industria regenerabilă lângă fosta mină Petrila.
Miruna Suciu, managing partner, Suciu Partners
► Trebuie găsite şi alte surse de energie care să fie exploatate în continuare, pe lângă fotovoltaic. S-a mai vorbit de biogaz, biometan. Noi, la Suciu Partners, lucrăm deja la primul proiect mare şi inovator dezvoltat pe piaţă.
► Nu cred neapărat într-o asistenţă permanentă a sectorului energetic în general pentru că, în schimbul asistenţei, diverse entităţi şi instituţii – UE sau statul român – sunt tentate să impună restricţii şi limitări suplimentare.
Adrian Paraschiv, country manager România, Photomate
► Nu văd logica pentru care ai produce într-un sistem de energie regenerabilă doar ca să o injectezi în reţea, ca după aceea să o extragi din reţea şi să o consumi.
► Perioada de tranziţie dinspre pură producţie către partea de stocare a început deja.
► Vedem că acest sector al energiei regenerabile a devenit un nivel de studiu în cadrul universităţilor deja, deci se studiază specific partea de energie.
Ciprian Bodiu, chief sales officer, Parapet
► Se fac proiecte de repowering în România, am făcut şi noi anul trecut unul pentru un parc fotovoltaic construic în 2012, în zona Călăraşi.
► Avem 370 MW în construcţie în România. Mai activăm şi pe piaţa din Germania, unde avem 150 MW şi o piaţă nou deschisă în Italia, unde avem momentan 42 MW.
► În 2023 discutam de primul parc hibrid din România, unde unui parc eolian i-a fost adăugat un parc fotovoltaic. Astăzi în 2025 ne-am întors în acel parc şi punem şi baterii.
Alexandra Floricică, head of sustainable development unit, Procredit Bank
► Anul 2024 nu a fost uşor când ne uităm la inflaţie. A fost provocator. Băncile au abordat soluţii de financiare pentru a asigura succesul proiectelor.
► Nu avem o problemă de finanţare în piaţă. Aceste tehnologii au nevoie de timp pentru a produce venituri operaţionale.
► Preţurile la energie sunt încă plafonate, dar când piaţa va fi liberalizată, IMM-urile vor accelera decizia de a investi în fotovoltaice.
Vardosanidze Zviadi, general manager, GrECo Specialty Energy, Power & Mining Management
► Riscurile asociate proiectelor de energie regenerabilă sunt diferite de cele ale proiectelor clasice.
► Sectorul de energie regenerabilă s-a dezvoltat mai repede decât legislaţia, ceea ce crează vulnerabilităţi.
► Proiectele din România nu sunt mai riscante sau mai puţin riscante decât în alte pieţe. Depinde de perspectiva investitorilor asupra riscurilor.
Evangelos Makrygiannis, technical sales manager Southeastern Europe at JinkoSolar
► În România am produs jumătate de GW în 2024. Viteza de începere şi completare a proiectelor ar putea fi îmbunătăţită.
► Sunt multe programate pentru 2025, dar vedem că multe vor demara în 2026.
► Viteza cu care Grecia a implementat unele legi privind energia regenerabilă a fost unică în Europa. Chiar dacă ulterior au avut loc amânări, am reuşit să avem destul de devreme primele documente care tratează dezvoltarea industriei.
Răzvan Copoiu, deputy CEO, Enevo
► Cred că suntem într-un moment de vârf în piaţa de regenerabile din România, care mai poate dura încă doi ani, în funcţie de contextul geopolitic şi de ce se mai întâmplă în Europa. După acest vârf e clar că trebuie să ne uităm la altceva.
► Este clar că va fi o piaţă din ce în ce mai mare pentru partea de servicii.
► Directiva NIS2 pe securitate cibernetică va fi the new big thing şi încă nu vorbim despre asta. Vizează toate echipamentele din industriile critice, inclusiv energie.
Rafał Hajduk, chief commercial officer, R.Power
► Vrem să participăm în runda a doua de CfD din 2025 din România, dar urmărim şi PPA-uri comerciale. Vrem să facem o combinaţie de CfD şi PPA. În viitorul apropiat vom putea anunţa primele PPA-uri pentru România.
► Cunoştinţele agregate din ultimii 10 ani ne-au permis să mergem în alte ţări cu succes.
► Pentru a accelera investiţiile în energiile regenerabile aş spune că ar trebui o disponibilitate de conectare la reţea, procese transparente şi permisive, procese de dezvoltare rapide.
Liesbeth Switten, secretary general, Association of Issuing Bodies
► Avem 39 de membri care au intrat în AIB şi implementează sistemul garanţiilor de origine. Aproape toate ţările europene au intrat, în special cele din Uniunea Europeană. Doar Polonia şi România nu au intrat.
► În sistemul de garanţii de origine pe gaz sunt 24 de membri care deja au fost numiţi de guvernul lor pentru a emite garanţii de origine şi avem 9 membri care au intrat full în schema de garanţii de origine.
► Dimensiunea pieţei europene de garanţii de origine pentru energie electrică este imensă. Anul trecut am văzut 1.000 TWh de energie regenerabilă cu garanţii de origine.
Natalija Ljubic, manager, PPA & BESS transactions, Pexapark AG
► România este pentru prima dată în top 10 cele mai active pieţe de PPA-uri, pe locul 9 în 2024, fiind anunţate 12 contracte, în pofida faptului că ţara nu este membră AIB (Association of Issuing Bodies). Este impresionant, se arată că există mare potenţial când piaţa se va dezgheţa.
► Companiile tech sunt cei mai mari cumpărători de PPA-uri din Europa, dar sunt absenţi pe piaţa românească, deci e potenţial şi aici. Cred că are legătură cu statutul AIB.
Ruxandra Bologa, partener, NNDKP
► Creşterea apetitului pentru încheierea de PPA-uri se poate face prin stabilitatea relaţiilor contractuale şi ale investiţiilor.
► Reglementarea trebuie să se facă pe cât posibil pentru viitor şi să se evite să se intervină în situaţiile în curs.
► Este bine că avem schema CfD, dar va fi o bătaie mare pe schema de ajutor şi asta va diminua cota PPA-urilor în piaţă.
► Proiectul de implementare al RED III cu privire la garanţiile de origine prevede că investiţiile care au beneficiat de ajutor de stat nu vor putea beneficia de garanţiile de origine. Ele vor fi transferate statului şi vor fi comercializate de stat.
George Dragne, head of business development, risk & broking, WTW România
► Companiile au nevoie de vigilenţă şi proactivitate la riscuri. Volatilitatea cântăreşte greu la selectarea proiectelor.
► Printr-un risk manangement robust putem debloca finanţări. Creditorii caută randamente crescute pentru investiţii şi riscuri cât mai mici.
► Trebuie să avem un partener puternic care să ne ajute să transferăm eficient riscul spre zona de asigurări
Oana Bâra, head of financing programs, BCR
► Focusul nostru este să ajutăm companiile din România să se dezvolte, fie că vorbim de o dezvoltare prin energie regenerabilă atât pentru partea de producţie, cât şi pentru zona de autoconsum
► Cred că ar trebui să ne gândim ce ne dorim, dacă vrem firme care să reziste în piaţă sau firme care să fie vectori pentru acele pieţe
► Eu aş vedea ca teme majore de sprijin securitatea energetică. Când spun securitate energetică mă refer şi la infrastructură
Christian Leonte, CEO, WALDEVAR Holding
► Vrem să valorificăm oportunitatea parcurilor fotovoltaice plutitoare. Avem astfel de parcuri în proiectare şi nu sunt finalizate încă. Pe lângă EPC, deschidem prima fabrică de sisteme pentru parcuri plutitoare în Tunari, jud. Ilfov, pe o suprafaţă de 40.000 mp.
► România este al doilea cel mai mare deţinător de suprafaţă de luciu de apă din Europa, după Olanda. Potenţialul este enorm.
► Până acum s-a mai făcut doar un parc plutitor pilot în România şi acum sunt în dezvoltare parcuri cu capacităţi de la 10 MW până la 300 MW.
Dan Prodan, CEO, Vienna Energy
► Piaţa energiei regenerabile din România s-a dezgheţat datorită tuturor semnalelor de alarmă trase de diverse organizaţii.
► Avem potenţial, investim, ne dorim să continuăm şi credem că România va deveni acel hub energetic de care se vorbea încă din 2008, de când suntem pe piaţă.
► Avem undeva la 21 MW în România, iar în următoarele două luni vom lansa (în sistem – n.r.) 50 MW. Până la final de an avem 150 MW în trei proiecte pe care le vom organiza în licitaţie.
Filipe Dias, country manager, Greenvolt
► Economia României este una dintre cele mai dinamice în Europa. Vedem multe oportunităţi aici.
► Piaţa trebuie să fie împărţită între zona de utilităţi cu cea a soluţiilor pentru autoconsum şi noi activăm pe ambele zone.
► Comunităţile energetice funcţionează foarte bine în Portugalia. Vrem să le vedem şi în România.
► Când vorbim de consum propriu nu vorbim doar de energie, ci şi de taxele de pe factură.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
