24 C
București
miercuri, iulie 24, 2024

Agribusiness – ZF Agropower. „Cuvântul de ordine în sectorul laptelui este supravieţuirea. Salvarea stă în investiţiile în promovarea laptelui românesc şi a producătorilor locali. Trebuie să facem asociaţii şi să procesăm“ -Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Companiile româneşti din sectorul laptelui se confruntă în această perioadă cu o serie de provocări care au destabilizat sectorul, plecând de la preţul laptelui la poarta fermei care a ajuns sub costul de producţie având în vedere fluxul mare de lapte în această perioadă de pe piaţă...

Mihai Horvat, fermier şi proprietar, Ferma Mirabela: „Diferenţa dintre costul de producţie şi venituri este foarte mică, profiturile sunt foarte mici, reuşeşti numai să treci de la un an la altul şi din păcate nu reuşeşti să faci investiţiile care îţi conferă ulterior o stabilitate.

Preţul laptelui la poarta fermei a coborât la sub 2 lei pe litru şi a ajuns chiar şi la 1,4 lei pe litru, în contextul în care fermierii spun că un preţ corect, la care s-ar putea şi dezvolta, ar fi undeva la 2,5 lei pe litru.

Companiile româneşti din sectorul laptelui se confruntă în această perioadă cu o serie de provocări care au destabilizat sectorul, plecând de la preţul laptelui la poarta fermei care a ajuns sub costul de producţie având în vedere fluxul mare de lapte în această perioadă de pe piaţă, dar şi a importurilor de lapte mai ieftin din alte ţări europene, până la competiţia tot mai acerbă cu producători din alte pieţe care beneficiază atât de subvenţii mai mari, cât şi de costuri mai mici cu transportul sau cu ambalajele de exemplu.

În tot acest „război al preţurilor“, care are loc an de an, dar care vine acum cu o presiune crescută pe producătorii români după perioada pandemiei şi criza cauzată de războiul din Ucraina, antreprenorii din sector vorbesc tot mai mult despre asociere şi investiţii în fabrici proprii de procesare a laptelui. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Preţul laptelui la poarta fermei a coborât la sub 2 lei pe litru şi a ajuns chiar şi la 1,4 lei pe litru, în contextul în care fermierii spun că un preţ corect, la care s-ar putea şi dezvolta, ar fi undeva la 2,5 lei pe litru.

„Cred că salvarea este să crească consumul. Salvarea noastră este să investim în ceea ce înseamnă promovarea laptelui românesc, a procesatorilor români. Vedem ca pe o soluţie să ne asociem şi să procesăm laptele nostru în fabrici regionale locale. Dar şi aici deja ne lovim de multe piedici“, a declarat în cadrul emisiunii Adrian Dina, director general al Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, din care fac parte cinci fermieri. O parte din laptele ajuns la cooperativă este comercializat şi cealaltă parte este procesată în unitatea proprie de producţie şi se vinde sub brandul Huzur. Adrian Dina crede că producătorii români se învârt într-un cerc vicios având în vedere că deşi fac investiţii nu găsesc oameni care să lucreze în fabrici. El mai spune că este evident că fermierul din Polonia sau din Ungaria preferă să vândă la un preţ mai mic decât să arunce laptele. Iar când nu mai este nevoie la ei în ţară, îl vând în alte ţări şi de aceea producătorii români trebuie să mize­ze mai mult pe procesare. El explică faptul că afluenţa de lapte este ridicată în toate ţările vecine şi vede ca o soluţie pentru fermierii locali vânzarea laptelui către pro­du­cătorii de brânzeturi maturate, însă şi acolo sunt provocări. „Suntem într-un tsunami şi cuvântul de ordine, din punctul meu de vedere este supravieţuirea, în mo­mentul de faţă“, a mai spus Adrian Dina.

La rândul lui, Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, unul dintre cei mai dinamici producători locali de lactate, crede că probabil procesarea este singura variantă pentru fermieri, pentru că ea mai absoarbe din această dinamică şi fluctuaţie a preţului.

„Însă evident că nu e o variantă pentru toată lumea. Este o variantă pentru cooperative suficient de mari. Este o variantă pentru fermieri suficient de mari. Din păcate, fermierii mici sunt într-o poziţie de inferioritate faţă de de marii procesatori“, a spus Adrian Cocan.

Adrian Cocan, director general, Agroserv Măriuţa: „Cred că în prezent circa 55% din produsele lactate sunt din import. E o cifră îngrijorătoare, pentru că trendul ăsta pare să se menţină. Se închid fabrici în România şi asta dezavantajează nu doar industria locală, ci şi fermierii.“

Adrian Dina, director general, Cooperativa Agricolă Agrolact Moldova: „Cred că salvarea este să crească consumul. Salvarea noastră este să investim în ceea ce înseamnă promovarea laptelui românesc, a procesatorilor români. Vedem ca pe o soluţie să ne asociem şi să procesăm laptele nostru în fabrici regionale locale.“

Iasmina Blidar, director executiv, UNCST Bovicoop: „Produsele româneşti autohtone dispar de pe rafturile alimentare şi avem din ce în ce mai multe produse de import. Sunt delistaţi din magazine foarte mulţi procesatori mici, cooperative sau brandurile de familie.“

Mihai Horvat, fermier şi proprietar, Ferma Mirabela: „Diferenţa dintre costul de producţie şi venituri este foarte mică, profiturile sunt foarte mici, reuşeşti numai să treci de la un an la altul şi din păcate nu reuşeşti să faci investiţiile care îţi conferă ulterior o stabilitate. Noi lucrăm numai la partea de supravieţuire.“


Agroserv Măriuţa produce brandul Lăptaria cu Caimac, care a ajuns în topul celor mai vândute mărci de lapte, conform datelor ZF. Lăptăria cu Caimac are o gamă variată de produse, iar brandul a fost lansat în 2018 după ce anterior Agroserv Măriuţa avea doar activitate de producţie a laptelui şi îl livra către alţi procesatori. Astăzi, doar o mică parte din producţia de lapte mai merge către alte firme, cea mai mare cantitate fiind folosită în unitatea proprie de producţie a lactatelor. Adrian Cocan spune că o altă problemă este că se importă atât lapte, cât şi produse finite.

„Cred că în prezent circa 55% din produsele lactate sunt din import. E o cifră îngrijorătoare, pentru că trendul ăsta pare să se menţină. Se închid fabrici în România şi asta dezavantajează nu doar industria locală, ci dezavantajează în primul rând fermierii care ajung în situaţia curentă în care preţul de vânzare este sub preţul de producţie. Una peste alta, cred că la nivel de consumator este secretul succesului“.

Mihai Horvat, fermier din judeţul Cluj, care are 100 de bovine, dintre care 45 de vaci de muls, crede că zootehnia este în cădere liberă. Ferma Mirabela, pe care Mihai Horvat o deţine, face parte din Cooperativa Someş Arieş, care preia lapte de la mai mulţi fermieri din zonă şi îl vinde mai departe către mai mulţi procesarori. Mihai Horvat spune că laptele este sursa de venit principală a fermierilor şi fără lichiditate nu se pot dezvolta, iar faptul că preţul laptelui scade face tot mai dificilă susţinerea unei afaceri în acest domeniu astfel că tot mai mulţi fermieri renunţă la activitate.

„Anul trecut chiar dintre membrii cooperativei din care fac parte s-au retras din domeniu 10 unităţi. Dar s-au retras şi în 2021 undeva la şapte fermieri. Diferenţa dintre costul de producţie şi venituri este foarte mică, profiturile sunt foarte mici, reuşeşti numai să treci de la un an la altul şi din păcate nu reuşeşti să faci investiţiile care îţi conferă ulterior o stabilitate. De aici porneşte totul. Noi lucrăm numai la partea de supravieţuire, mă refer la fermele mici şi medii. Nu ştiu cum e la fermele mari, nu am date“.

El crede că sunt multe probleme lăsate la voia sorţii în România şi consideră că dacă laptele ajunge cu un preţ atât de mic în România, autorităţile ar trebui să-şi pună un semn de întrebare.

„Chiar şi consumatorul ar trebui să-şi pună un semn de întrebare cum poate ajunge laptele de la peste 500 km depărtare mai ieftin decât din fermele de aici. Pe de altă parte, ar trebui să ne mai întrebăm: e vina fermierului că nu reuşeste să pună lapte la un preţ care ar trebui să fie pe piaţă? Sau intervine cineva sau sunt undeva nişte subvenţii mascate sau vine un produs de o calitate inferioară?“, crede Mihai Horvat.

Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin ñ BOVICOOP, care reuneşte mai bine de 15 cooperative, spune că costurile fermierilor au crescut din cauza războiului din Ucraina, iar acum se văd nevoiţi să vândă laptele la un preţ foarte mic. Ea adaugă că din cauza avalanşei de lapte mai ieftin venit din afara ţării patru cooperative din vestul ţării au rămas cu 48.000 de litri de lapte pe care nu au reuşit să îl vândă.

„Momentan ei reuşesc să renegocieze acest contract de la un preţ minimal de 1,4 lei sau 1,5 lei, ceea ce nu acoperă absolut deloc costurile reale din fermă. Mai mult decât atât, avem şi problema acelor afaceri care nu reuşesc să listeze produsele lor alimentare la raft, iar în România educaţia alimentară este deficitară. Produsele româneşti autohtone dispar de pe rafturile alimentare şi avem din ce în ce mai multe produse de import. Sunt delistaţi foarte mulţi procesatori mici, cooperative sau brandurile de familie aşa că încercăm să aducem variante pentru reprezentanţii statului“, a spus Iasmina Blidar în contextul în care săptămâna trecută a fost o întâlnire la guvern între reprezentanţii statului şi mai multe asociaţii de fermieri.

„Una dintre variantele noastre pentru a facilita în momentul de faţă preţul laptelui şi problemele cu procesatorii este implementarea unei anexe sau completarea legii Legii 227/ 2012 cu un contract cadru care este reglementat cu Regulamentul Comisiei Europene. Deci, practic, prin intermediul acestui regulament, România poate să ceară un contract cadru între prim cumpărător şi procesatori“.

(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src=”https://connect.facebook.net/ro_RO/sdk.js#xfbml=1&version=v3.0&appId=182548568988529″;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!