Robotul Minerva ca: 
România încă suferă la promovarea brandului de ţară pentru vin, o constatare adesea făcută de viticultori, reluată şi de Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara din Dobrogea, cu 30 de ani de experienţă, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Fondurile europene au revitalizat viticultura prin replantarea unor vii noi şi productive, iar vinurile româneşti câştigă premii la concursuri internaţionale. Totuşi, fără o asociaţie puternică şi fără o promovare unitară din partea Ministerului Agriculturii, visul unui brand de ţară rămâne departe.
„Ar trebui să promovăm brandul de ţară, pentru că în momentul în care creşte brandul de ţară, creşte şi brandul Crama Gabai şi brandul Crama Viişoara şi nu numai. Am făcut naveta de la Constanţa la Varşovia pentru a promova vinul nostru, ştiind că polonezii nu au podgorii, n-au areal viticol, şi peste tot unde am fost au spus că n-au auzit de vinul din România, dar ştiau de Republica Moldova, de Franţa, de celelalte ţări mari producătoare şi pe rafturile din magazinele lor existau vinuri din acele ţări. În toată Polonia nu există pe niciun raft de supermarket măcar un vin românesc“, a spus Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara din Dobrogea.
România este în topul celor mai mari cinci producători de struguri din Uniunea Europeană, cu o producţie anuală de aproape un milion de struguri, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare producător de struguri din UE este Italia, urmată de Spania şi Franţa, conform aceleaşi surse.
În 2023, producţia de vin a României atinge a atins 4,4 milioane de hectolitri, după o creştere de 15% faţă de anul precedent şi se menţine pe locul 6 în clasamentul european, conform celor mai recente estimări oficiale ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV). Cei mai mari producători de vin din România, după cifra de afaceri, acum sunt Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari.
„Am participat la diverse târguri internaţionale şi România este foarte deficitară la promovarea brandului de ţară al vinului românesc, în condiţiile în care este între primele cinci puteri viticole la nivel european şi în top 15 la nivel internaţional. Am fost la un târg în Cracovia, unde au participat 17 crame, fiecare cu standul său, iar alte ţări au venit cu un singur stand, toţi, cu un brand de ţară”, a menţionat Gheorghe Albu.
În primul rând, Gheorghe Albu crede că Ministerul Agriculturii ar trebui să pună accent pe promovarea unui brand de ţară unitar, pentru ca vinul românesc să câştige teren pe piaţa internaţională. Astfel, vânzările vor creşte, iar fiecare cramă va beneficia de expunere. În plus, Albu subliniază că trebuie să dispară egoismul şi individualismul între viticultori şi să creeze o asociaţie puternică, care să se sprijine reciproc, şi, în final, să sprijine România. Altfel, crearea unui brand de ţară nu vom reuşi, indiferent de fondurile europene disponibile pentru dezvoltare sau promovare.
Fermierul din Constanţa a subliniat că afirmaţia sa se bazează pe experienţa acumulată de-a lungul carierei sale, ocupând funcţii destul de importante în agricultură: director de unitate agricolă de stat, director general de direcţie agricolă şi secretar de stat în Ministerul Agriculturii, dar şi proprietar al unei dintre cele mai mari exploataţii agricole din judeţul Constanţa, care funcţionează de aproape 30 de ani – Crama Viişoara, deţinută de compania Nostalgic, cu o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de lei în 2023, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, şi un profit de 1,6 milioane de lei, conform datelor publice.
„Avem o deficienţă mare la asociere, în general, nu numai în viticultură, fie din cauza mentalităţii fostelor CAP-uri şi oamenii spun «nu vreau să mă asociez, nu vreau să mai aud de aşa ceva», fie din cauza egoismului şi individualismului unor colegi care vor să meargă pe cont propriu. De multe ori, aceste abordări nu au dus la succesul total al accesării fondurilor europene sau, atunci când au fost accesate, nu au avut o utilitate semnificativă, cum ar fi promovarea brandului de ţară”, a precizat Albu.
El susţine că nu este greu să plantezi, să întreţi, să tai via, să culegi strugurii sau să faci vin, dar cea mai mare provocare este vânzarea vinului, deoarece multe crame rămân cu stocuri de vin de la an la an pe care nu reuşesc să le vândă. Deşi toate cramele şi-au înlocuit plantaţiile vechi cu unele noi, prin fonduri europene, şi vinurile din România au ajuns să concureze calitativ cu cele din Franţa şi Italia, ele nu ajung la consumatori.
Albu menţionează că la Crama Viişoara, datorită poziţionării în Dobrogea, au ocazia să primească diverse grupuri de turişti care vin pentru proceduri la Techirghiol şi apoi vizitează mănăstirile din zonă, încheind cu o cină şi degustare de vinuri. Iar turiştii au apreciat vinurile româneşti, spunând că unele sunt mult mai bune decât cele din Franţa şi Italia, pentru că viile din România sunt tinere şi cramele au tehnologie modernă. „La crama noastră, livrările de vin în Franţa şi Italia sunt în creştere constantă, ceea ce arată aprecierea internaţională a calităţii vinului românesc.”
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
