Robotul Minerva ca: 
România are în momentul de faţă circa 90.000 de hectare de plantaţii nobile de viţă-de-vie, dar domină soiuri internaţionale precum Sauvignon, Chardonnay, Merlot, iar soiurile româneşti au o pondere mai redusă, cu excepţia celor două soiuri Fetească Albă şi Fetească Regală care deţin circa 20% din potenţialul viticol al României, a spus Marian Ion, director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (ICDVV) Valea Călugărească.
„Producătorii privaţi au înţeles că trebuie să se diferenţieze cumva de vinurile din sortimentul internaţional, pentru că este foarte greu să concurezi atunci când vrei să faci export, spre exemplu, cu vinuri de Cabernet Sauvignon din Europa, din Franţa, din Spania, din Italia sau cu vinurile din lumea nouă, din Chile, din Argentina. şi atunci soluţia ar fi introducerea acestor soiuri în sortimentele podgoriilor şi ale producătorilor particulari“, a declarat Marian Ion în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Marian Ion, care are o experienţă de peste 30 de ani în viticultură, spune şi că există o tendinţă de reabilitare a soiurilor care cumva au dispărut în perioada comunistă pentru că nu corespundeau la acel moment cu ţintele pentru vinul de export. Însă, în ultimii zece ani cercetătorii au început să studieze aceste soiuri şi s-a dovedit că au un potenţial foarte bun.
Printre aceste soiuri se numără acestor soiuri şi în catalogul oficial de plante de cultură din România.
„Pe lângă avantajul competitiv pe care îl oferă aceste soiuri româneşti pe pieţele internaţionale, pentru că sunt soiuri vechi, sunt adaptate în actualul context al schimbărilor climatice, realizează şi producţii bune, dar şi de o anumită calitate. Vinurile sunt diferite de soiurile din sortimentul internaţional”. El adaugă că aceste soiuri trebuie să vină în completarea soiurilor româneşti care sunt astăzi preponderent cultivate şi să se facă o diminuare treptată a soiurilor internaţionale. Marian Ion spune că acest lucru s-a făcut de exemplu în Italia.
Printre soiurile ma noi se numără Columna din podgoria Murfatlar, Crâmpoşie Selecţionată, Negru de Drăgăşani, Novac, Negru Aromat etc.
În cadrul emisiunii, Marian Ion a vorbit şi despre activitatea institutului, care are un număr de 62 de angajaţi care lucrează în special în zona de cercetare-dezvoltare. Institutul se ocupă atât de proiecte de cercetare finanţate de Ministerul Agriculturii, dar şi proiecte proprii. “Institutul de la Valea Călugărească coordonează şi activitatea de cercetare la nivel naţional, adică mai avem şapte staţiuni viticole amplasate în principale zone ale ţării. Ne referim la staţiunile viticole de la Iaşi, de la Podobeşti, Târgu Bujor, de la Murfatlar, Drăgăşani, Blaj, Miniş, care sunt în coordonarea noastră ştiinţifică”.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
