Energie – Cum a devenit o centrală pe cărbuni cea mai mare realizare a statului în producţia de energie din ultimii 10 ani? CE Oltenia, producătorul cu cea mai delicată situaţie financiară, a finalizat din fonduri proprii un grup de 100 mil. euro. În ultimii 10 ani de zile, România a închis centrale pe cărbuni cu o putere netă de 2.700 MW fără ca statul român să pună nimic în loc – Sinteza

♦ Acelaşi stat român, având acest istoric de investiţii deloc măgulitor, a decis în 2022 că până în 2032 va închide toate centralele pe cărbuni ♦ Dar la finalul săptămânii trecute, la CE Oltenia s-a terminat retehnologizarea unui grup de 330 MW pe cărbuni la centrala Rovinari, retehnologizare care a durat 10 ani de zile şi a costat 100 de milioane de euro ♦ Această punere în funcţiune este foarte importantă, mai ales în prag de iarnă, în contextul unui an secetos, şi dovedeşte importanţa pe care cărbunii încă o au pentru sistemul energetic local.

La finalul săptămânii trecute, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a anunţat că la a­proa­pe zece ani de când a intrat în proces de retehno­lo­gizare, grupul energetic numărul 5 Ro­vi­nari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcţiune şi conectat la Sistemul Energetic Naţional. Investiţia se ridică la 100 de milioane de euro, iar fina­lizarea ei a necesitat 10 ani de zile.

Practic, o centrală pe cărbuni devine cea mai mare realizare a statului român din ultimii zece ani în ceea ce priveşte pu­nerile în funcţiune. Statisticile europene arată că în perioada 2011-2022 România a pierdut 15% din capacitatea de producţie a energiei. Ce s-a întâmplat concret? S-au închis multe dintre centralele pe cărbuni şi s-au montat circa 4.600 MW de centrale eoliene şi solare, dar oricum nu cât s-a scos din funcţiune. La polul opus, Grecia şi-a crescut cu 46% capacitatea de pro­duc­ţie, Germania cu 43%, Polonia cu 23%. Dar ce este şi mai interesant este că acest proiect a fost realizat din fondurile proprii ale CE Oltenia, producător de ener­gie confruntat cu probleme financi­are majore ani de zile. Acesta este şi unul dintre motivele care au dus la această durată mare a investiţiilor. Spre exemplu, ceilalţi mari producători ai statului, cum ar fi Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, au bătut pasul pe loc în această perioadă.

„Acest proiect a costat peste 100 de mi­lioane de euro şi a necesitat un efort uman greu de cuantificat. Vorbim, pro­ba­bil, despre una dintre cele mai complexe lucrări efectuate în infrastructura siste­mu­lui energetic din România. S-au efectuat toate lucrările necesare pentru confor­mare la cerinţele de mediu (conform celor mai stricte standarde la nivel european): instalaţie de desprăfuire electrostatică, in­sta­laţie de desulfurare a gazelor de ardere, instalaţii de evacuare în sistem slam dens, instalaţie de denoxare a gazelor de ardere. Lucrările de reabilitare şi modernizare au fost realizate de către firme terţe şi perso­nal propriu, sub coordonarea specialistilor din cadrul S.E. Rovinari. Prin lucrările rea­lizate, la acest grup se preconizează costuri de funcţionare comparabile cu ce­le ale grupurilor pe gaze“, a anunţat Sebastian Burduja pe o platformă de socializare.