Energie – Investiţiile trebuie să răspundă în mod real nevoilor comunităţilor. Banii luaţi doar ca să fie cheltuiţi ne aduc astăzi în faţa unor dispensare goale sau a unor săli de sport în comune fără copii. Sunt bani aruncaţi pe fereastră. Nu putem finanţa fără să mergem la firul ierbii! – Sinteza

♦ Trebuie să transformăm paradigma cheltuirii banilor europeni în investirea banilor europeni. Acest lucru presupune ca în momentul în care se termină investiţia aceasta să producă plusvaloare, care va adăuga comunităţii noi resurse.

Fondurile europene pot contribui la dezvoltarea regiunilor însă este nevoie ca aceşti bani să fie investiţi în mod eficient pentru a produce rezultate, iar pentru acest lucru  trebuie să existe o planificare la bază. Investiţiile trebuie să răspundă în mod real nevoilor comunităţilor,  a fost concluzia speakerilor prezenţi la summitul România competitivă – de la idee la business inteligent cu fonduri europene, organizat de ZF cu BCR şi ROREG.

„Banii europeni sunt de folos într-un anumit moment de dezvoltare.  La bază ar trebui să stea planificarea proiectelor, iar sursa fondurilor să fie aceeaşi. Pe lângă faptul că ar eficientiza investiţia, ar şi reduce efortul beneficiarului de a face proiectele conform unei prioritizări şi poate, în felul acesta, nu vom mai avea proiecte inutile, nu vor mai exista bani aruncaţi pe fereastră”, a spus Vasile Asandei, preşedinte al ROREG şi director general la  ADR Nord-Est, în cadrul summitului.

Beneficiarii de fonduri euro­pe­ne, fie că este vorba de mediul public sau privat, trebuie să ştie foarte bine ce fac cu finanţarea, iar un mod de a sa­tisface toate nevoile este alocarea corectă a resurselor, a mai subliniat el.

Pe de altă parte, Sorin Maxim, director general al ADR Vest şi vicepreşedinte ROREG, a precizat că trebuie să transformăm paradigma cheltuirii banilor europeni în investirea banilor europeni. Ar trebui să vorbim mai mult despre rezultate şi nu doar despre grad de absorbţie şi număr de proiecte, pentru că astfel nu vom mai avea dispensare goale sau săli de sport în comune fără copii.

„Acest lucru presupune ca în momentul în care se termină investiţia, ea produce plusvaloare, care va adăuga comunităţii noi resurse. Acestă diferenţă se poate face printr-o descentralizare. În acest moment programele regionale au alocate aceste resurse şi sperăm ca tot mai mult din tipologiile de finanţare să fie legate strict de zona de planificare”. El a mai spus că nu trebuie să fie neapărat foarte multe proiecte, ci poţi să ai mai puţine, dar de calitate.

Cât timp există un proces de descentralizare şi decizia se duce în teritoriu putem creşte procentul în care investiţiile să  răspundă în mod real nevoilor comunităţii, a spus  Marius Vărgatu, director general adjunct al ADR Sud Vest.

„Decizia privind nevoile trebuie apropiată cât de mult de beneficiarul final. Degeaba încerc să aflu care sunt nevoile la Iaşi sau la Cluj, de exemplu, când în realitate nu gestionez aceste judeţe, nu fac studii şi cercetări în ceea ce priveşte nevoile populaţiei”, a completat el.

Cheia succesului este o  planificare la care să participe cât mai mulţi actori  implicaţi pentru a se vedea rezultatele pe teren. Csilla Hegedus, director general interimar la ADR Nord Vest şi Vicepreşedinte ROREG, spune că nu trece zi fără să aibă întâlniri sau să organizeze diferite workshopuri şi discuţii.  „Banii au sens să ajungă la noi în regiune dacă îi folosim cum trebuie. Acest lucru se rezolvă prin parteneriate, consultarea publică este serioasă. Când un ADR lansează un apel vă rog să comentaţi, să vă spuneţi părerea, aşa putem dezvolta regiunea”.

România poate beneficia de 80 mld. euro până în 2030, din PNRR,  politica agricolă comună, politica de coeziune, fondul de modernizare, Invest EU, granturi de la bugetul de stat, scheme de garantare, o pleiadă diversă de oportunităţi de finanţare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanţări sunt inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer teehnologic”, a spus Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR.

Ea a mai subliniat că dacă România va absorbi la timp şi cum trebuie aceste fonduri atunci discutăm de o creştere a PIB-ului  cu peste două puncte procentuale şi o creştere permanentă de peste un punct a PIB-ului iar efectul se va resimţi pe termen lung.

Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR

♦ România poate beneficia de 80 mld. euro până în 2030 din PNRR,  politica agricolă comună, politica de coeziune, fondul de modernizare, Invest EU, granturi de la bugetul de stat, scheme de garantare, o pleiadă diversă de oportunităţi de finanţare.

♦ Companiile pot accesa finanţări pentru inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.

♦ Dacă vom absorbi la timp şi cum trebuie aceste fonduri, discutăm de o creştere a PIB-ului  cu peste două puncte procentuale şi o creştere permanentă de peste un punct a PIB-ului. Impactul este nu doar azi, dar şi peste 10 ani

♦ Cred că s-au făcut multe progrese în ceea ce priveşte birocraţia.

♦ Am recuperat mult din decalaje, dar mai avem de muncit pentru a fi cu adevărat competitivi dacă discutăm de piaţa unică la nivel european şi mondial. Am cunoscut creşteri  mari ale PIB-ului şi pe productivitatea muncii.

Csilla Hegedus, director general interimar, ADR Nord-Vest şi vicepreşedinte al ROREG

♦ Am depăşit 1 mld. euro investiţi în IMM-uri, credem că este important să investim în cei care produc. Am lansat un nou concept, parcuri de specializare inteligentă.

♦ Pe de o parte finanţăm UAT -uri să facă aceste parcuri iar IMM-urile să se mute. Finanţarea este între 200.000 euro şi 2,5 mil. euro, dacă îşi iau bani de competitivitate cofinanţarea este 40-50%, iar pe inovare şi cercetare cofinanţarea scade.

♦ Ne-am propus să ne ducem în Maramureş, Sălaj, Bistriţa, judeţe care au nevoie să ducem aici banii, să ajutăm antreprenorii să facă businessuri care să atragă forţă de muncă calificată.

♦ Condiţia este să încheiaţi contract de concesiune în aceste parcuri, în 20 de locaţii, jumătate sunt deja deschise.

♦ Avem 13 universităţi şi 100.000 de studenţi, deci forţă de muncă se pregăteşte continuu, credem că vom schimba Maramureşul, Bihorul şi alte judeţe.

Ioan Leviţchi, director departament politici regionale ADR Centru

♦ Suntem cea mai echilibrat dezvoltată regiune din România, nu avem campioni,  dar avem multe judeţe care şi-au valorificat atuurile pe care le au

♦ Mergem cu granturi către antreprenori, alocăm 300 mil. euro din cei 1,4 mld euro pe care îi are programul pentru regiunea centru pentru 2021-2027.

♦ Îi alocăm nu doar pentru componenta de investiţii, în tehnologie şi echipamente, ci şi pe componenta de inovare, să valorificăm potenţialul industrial, susţinem şi digitalizarea şi instruirea angajaţilor

♦ Ne dorim ca la finalul exerciţiului regiunea noastră să fie mai dezvoltată, mai atractivă pentru locuitori, dar şi pentru cei din afară şi să avem bazele pentru a continua dezvoltarea.

♦ Trebuie să investim acolo unde este nevoie de investiţii, acest gen de investiţii pot fi folosite pentru a  revitaliza comunităţi aflate în declin.

Dan Nicula, director general, ADR Bucureşti-Ilfov

♦ Am plecat de pe o poziţie codaşă ca agenţie ca număr de personal, ca putere, pentru că până în actuala perioadă de programare am avut o alocare mult mai mică decât restul regiunilor.

♦ Azi trebuia să lansăm primul apel cu un buget de 40 mil. euro pentru microîntreprinderi, care va putea să fie dublat până la 75 mil. euro, iar în funcţie de cerere vom aloca restul sumei.

♦ Acest apel are  termen de depunere 13 ianuarie şi finanţarea este de până la 300.000 de euro pe activităţi productive şi servicii

♦ Chiar dacă nu este apel destinat firmelor inovative încercăm să încurajăm crearea de produse şi servicii noi, domeniile de activitate de specializare inteligentă, acele domenii în care deja s-a demonstrat că există competitivitate

Jenica Crăciun, şef Autoritatea de Management ADR Sud-Est

♦ Dacă ne uităm la indicatori precum salariul mediu, numărul locurilor de muncă, rata şomajului pe ultimii ani, regiunea Sud-Est se află sub nivelul naţional, cu excepţia judeţului Constanţa.

♦ Programul are o alocare de 1,5 mld. euro, din care 24%, adică puţin peste 360 mil. euro sunt destinate mediului de afaceri pe mai multe componente, respectiv inovare şi cercetare (aproximativ 40 mil. euro), digitalizare (peste 15 mil. euro), transfer tehnologic (20 mil. euro). Suma de 186 mil. euro este dedicată IMM-urilor.

♦ Am lansat până în acest moment un apel dedicat microîntreprinderilor, unde au fost depuse 214 proiecte, din care estimăm că vom finanţa în jur de 90. Finanţăm în general domenii de producţie, turism, servicii.

Liviu Muşat, director general, ADR Sud Muntenia

♦ Linia între judeţele dezvoltate şi cele puţin dezvoltate este clară, la nord avem 3 judeţe cu dezvoltare  mai mare, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, pe sud avem judeţe cu activitate agricolă, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa

♦ Este o provocare să punem aceste judeţe la aceiaşi masă, să gândim proiecte, să  reducem decalajele între regiuni şi în interiorul lor

♦ Am avut două apeluri pentru mediul privat, apel de minimis, alocare 50 mil. euro, sperăm să finanţăm doar din alocare  peste 350 de IMM-uri şi la supracontractare sperăm să dublăm acest număr de IMM-uri.

♦ Avem apel de ajutor de stat între 300.000 euro şi 3 mill. euro,  cu criterii  mai greu de îndeplinit, dar ambele apeluri s-au bucurat de interes mare din rândul antreprenorilor

♦ Am avut depuse 1.500 de aplicaţii, peste 800 pe partea de ajutor de minimis, peste 560 pe ajutor de stat, alocarea noastră este de 200 mil. euro, iar solicitarea depăşeşte 700 mil. euro, deci de patru ori mai mult.

Ilie Pană, fondatorul Laboratorului de Şosete

♦ Sunt beneficiar al fondurilor europene, am înfiinţat o fabrică unde produc şosete, o investiţie de 200.000 de euro, fondurile europene m-au ajutat să transform visul în realitate.

♦ Acum vrem să facem două fabrici, una de şosete şi una de detergenţi, investiţii de câteva milioane de euro pe Tranziţie Justă, la Craiova. Facem fabrica de şosete în parcul industrial din Craiova şi cea de detergenţi în Gherceşti, lângă Craiova. Suntem în faza de contractare acum.

♦ Acum avem un portofoliu de clienţi, avem inerţie, suntem la alt nivel. Ne-a ajutat şi BCR pentru proiectele Tranziţie justă.

♦ Prima frână  în accesarea fondurilor este legată de societăţile de consultanţă, dacă nu citeam eu fiecare ghid şi regulamente mi-ar fi fost foarte greu să îl depun şi să îl implementez fără să primesc sancţiuni.

♦ Acum pentru cele două proiecte de fabrici am trecut prin şase firme, două contracte din acestea au fost reziliate.

Vasile Asandei, preşedinte al ROREG, director general, ADR Nord-Est

♦ În afară de planificare, programare şi finanţare, preocuparea noastră este cea de a creşte capacitatea administrativă, de a avea oameni bine pregătiţi, reguli bune şi instituţii puternice, cu care să ne prezentăm în piaţa globală de investiţii.

♦ În viitor, vremea granturilor s-ar putea să treacă sau să se diminueze considerabil. Noi trebuie să învăţăm să facem bani.

♦ Bunăstarea începe să fie un adversar al stării de bine, pentru că dacă ai un nivel de trai ridicat nu mai există motivare. Va trebui să învăţăm să fim mai pragmatici, să simplificăm responsabil, dinamic şi să dezvoltăm domenii prioritare în care să evoluăm. Avem nevoie de instrumente adecvate.

Sorin Maxim, director general, ADR Vest, vicepreşedinte al ROREG

♦ Încercăm să stimulăm tinerii să aibă un apetit mai mare pentru antreprenoriat şi tehnologie, de aceea vom finanţa în fiecare judeţ un centru de tehnologie şi competenţă, unde tinerii, coborând până la clasa a 5-a, vor putea să fie expuşi la tehnologie.

♦ Digitalizarea este foarte importantă, iar diferenţa dintre judeţe o facem prin cofinanţare. Dacă la judeţul Timiş cofinanţarea este de 24% şi de 17% în Arad, în Hunedoara şi Caraş-Severin este de 10%, pentru că aici capitalul este mult mai accesibil.

♦ Avem o componentă de grant, atât pentru zona de IMM, unde finanţăm producţia cu 4 mil. euro şi serviciile cu 1 mil. euro, şi startup-urile cu până la 200.000-300.000 de euro.

Marius Vărgatu, director general adjunct, ADR Sud-Vest

♦ ADR Sud-Vest Oltenia gestionează în acest exerciţiu financiar aproximativ 3,4 mld. euro. Suntem regiunea cu cele mai mari fonduri pe cele trei programe. Vorbim de un program de sănătate, care include dezvoltarea la Craiova a celui mai mare spital regional, cu o finanţare de aproximativ 470 mil. euro. Tot în programul de sănătate, agenţia mai gestionează programe de aproximativ 170 mil. euro.

♦ Apelul pentru IMM-uri prin Programul de Tranziţie justă este deja închis. La nivelul judeţului Dolj există o depăşire de 250% din alocarea iniţială, de 132 de milioane euro, iar la Gorj o depăşire de 120%. Putem discuta de investiţii în mediul de afaceri pe acest program de aproximativ 600 mil. euro.

Mihai Manole, managing director, Tema Energy

♦ Programele de finanţare europeană pentru zona Bucureşti-Ilfov au cam lipsit în ultimii ani sau au avut o pondere de finanţare mică. Au fost linii în care finanţarea a ajuns chiar şi la 20-30%, un nivel care devine neinteresant în raport cu efortul depus pentru a accesa o astfel de finanţare.

♦ Vrem să construim o fabrică în care să producem la cheie data centere mobile. Studiem oportunităţile şi vedem dacă găsim ceva care să se plieze pe nevoia noastră de finanţare. În acelaşi timp ne dorim să accesăm fonduri pentru digitalizarea companiei şi să achiziţionăm platforme de software pe care să digitalizăm cât mai mult din activitatea companiei.

Ioan Matei, general manager, Sabrini Botoşani

♦ Avem pregătit un proiect pentru diversificarea producţiei şi aşteptăm să aplicăm pentru o nouă linie de finanţare.

♦ Avem 4-5 persoane angajate în puncte cheie care s-au întors din străinătate. În total, avem 200 de angajaţi şi 30 de magazine, inclusiv în Bucureşti.

♦ Decizia de a accesa fonduri europene trebuie luată cu mare atenţie. Trebuie să calculezi bine toate investiţiile şi să prevezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să stai să aştepţi să treacă primii 3-5 ani ca să-ţi recuperezi o parte din bani, mai bine nu faci acest lucru.

♦ Încrederea în ADR-uri şi în instituţii a crescut şi se pot accesa fonduri cu seriozitate.

Daniel Borota, CEO, Flexibil SRL

♦ Fondurile europene au însemnat pentru companie o sursă esenţială de dezvoltare. În anii 2000 am început să exportăm, iar astăzi 97% din producţie merg în UE, dar şi pe alte pieţe.

♦ Am creat un departament în companie care scrie proiectele în proporţie de 80-90%, iar consultantul doar ne consultă. Uneori chiar îl consultăm pe consultant. Am învăţat foarte mult din a scrie proiecte, inclusiv ce înseamnă eficienţă energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înţelege gândirea celor care au pus condiţii şi care este scopul acelor condiţii.