11 C
București
vineri, februarie 23, 2024

Energie – Statul deraiat. Educaţia şi Sănătatea sunt coloana vertebrală a statului modern, dar în România sunt „sursa“ dezastrelor din 2023 – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Nimeni nu a explicat însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de aproape 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020 să încarce şi să descarce GPL cu cisterne fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 26 august.

Cristian Plută, directorul general adjunct al Administraţiei Spitalelor Bucureşti, a fost arestat în septembrie pentru 30 de zile, în timp ce managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, era plasat în arest la domiciliu pentru dare de mită.

Patru oameni care lucrau la autostrada Moldovei – A7, cel mai mare proiect de infrastructură aflat în derulare în România, şi-au pierdut viaţa în septembrie 2023 într-o explozie cauzată de spargerea unei conducte de gaze.

Ne bucurăm că PIB-ul creşte, că sunt perspective pentru un trai mai bun în anii ce vin. Dar ce rămâne din 2023 este această amară observaţie că ştirile rele le-au călcat în picioare pe cele bune.

Între 1897 şi 1910 în România au fost construite 2.300 de şcoli, 2.000 dintre ele au fost construite în mandatele de ministru al educaţiei ale lui Spiru Haret.

Nu avem date la zi, pentru că Ministerul Educaţiei nu le pune la dispoziţie, cel mai probabil pentru că nu le ştie. Pe date de acum doi ani, guvernele care s-au succedat pe la Palatul Victoria au construit doar 40 de unităţi de învăţământ noi (creşe, grădiniţe, şcoli gene­rale, licee). Spiru Haret a înţeles că doar prin educaţie poate ridica ţara, în condiţiile în care majoritatea populaţiei nu ştia să scrie şi să citească. Dar iată că acum câteva luni un copil a murit pentru că mama lui nu a înţeles reco­mandările ce însoţesc un medicament şi care spuneau clar că este interzis acel medica­ment pentru copii sub 13 ani. Nu le-a înţeles pentru că nu ştia să citească. Iată, încă sunt oameni în România care nu ştiu să scrie sau să citească.

La evaluarea naţională au fost note de 2 şi 3. Multe. Dacă la limba română obţii nota 2 la evaluarea naţională, o altă explicaţie nu poate fi aceea decât că nu poţi citi un text după opt ani de şcoală. Unde au fost profesorii? 25% din copiii de 14 nu au promovat evaluarea naţională, adică nu au fost capabili să ia nota 5 pe cerinţe foarte simple.

Educaţia şi Sănătatea sunt coloana verte­brală a statului modern. Din acest trunchi apar apoi ramuri – industrie auto, IT, comerţ, agricultură, inginerie.

Dar statul român nu a construit niciun spital de la zero după Revoluţie. Singurul spital de la zero este, din 1990 încoace, ridicat de o fundaţie, fundaţia „Dăruieşte Viaţă“. Au contribuit zeci de companii şi zeci de mii de oameni care au plătit în plus 4 euro lunar la abonamentul lor de telefon ca să susţină această iniţiativă. Este cea mai bună dovadă că oamenii sunt fundamental buni. Dar şi dovada că filosofia pe care este construit statul nostru e rea. Pentu că nu este de admis ca medicii să ceară mită în spitale, ca o femeie să moară în spital în vreme ce medicul de gardă doarme, ca şeful poliţiei din orice municipiu vreţi să-i lase pe şoferii drogaţi să meargă mai departe.

 

Explozia devastatoare de la Crevedia: 6 morţi, peste 50 de răniţi. Vinovaţii? Arest la domiciliu

Pe 26 august, la Crevedia, o staţie ilegală de GPL, care nu era nimic mai mult decât o parcare unde se gestiona GPL fără niciun fel de aviz, a explodat, 6 persoane pierzându-şi viaţa şi alte peste 50 fiind rănite. Producerea dezastrului a fost generată de un set de factori caracteristici României: încrengătură politică şi nepăsarea autorităţilor. La patru luni de la tragedie, proprietarii staţiei stau la căldură în arest la domiciuliu. Restul îşi plâng morţii. Flagas, compania care deţinea depozitul ilegal de GPL din Crevedia, este doar una dintre companiile active în domeniul GPL deţinute de familia Doldurea. Din cele şase companii ale familiei, patru sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar din partea PSD este chiar Ion Doldurea, tatăl fraţilor Ionuţ şi Cristian Doldurea.

Ce a permis însă dezastrul de la Crevedia a fost faptul că din octombrie 2020, punctul de lucru fusese închis. Nimeni nu a explicat însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de aproape 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020 să încarce şi să descarce GPL cu cisterne fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 26 august. De la naftalină au ieşit instituţii ferite de ochiul publicului, conduse şi ele politic, care ar fi trebuit să vegheze asupra siguranţei unor active cum sunt rezervoarele de GPL. Motivul pentru care au ieşit la rampă a fost de a spune că nu e vina lor.

 

Sănătatea, un sistem care ucide

Când o tânără năştea pe trotuarul din faţa spitalului din Urziceni pentru că medicii şi asistentele au dat-o afară din spital, deşi spitalul are secţie de ginecologie şi inclusiv paturi de neonatologie, credeam că putregaiul din sistemul de sănătate şi-a arătat punctul maxim al dezumanizării. A urmat însă cazul de la Botoşani, acolo unde o tânără, mamă a doi copii şi însărcinată cu al treilea, a murit după 7 ore în care nu a primit nicio îngrijire medicală.

Deşi solicitase ajutor atât medicului de gardă cât şi medicului  care îi urmărea sarcina, femeia de 25 de ani a murit în spitalul judeţean de urgenţă „Mavromati” din Botoşani. Nu a primit însă  nicio îngrijire medicală într-un spital cu 110 paturi pe ginecologie şi zece medici ginecologi, ce primesc lunar salarii nete de 10.000-18.000 lei lunar. Un spital în care una din şefele de secţie de pe ginecologie, cu un salariu de 16.000 lei net lunar, oferă de la ora 14 consultaţii în cabinetul privat. După tragedie, Angel Călin, managerul spitalului din Botoşani, fost lăcătuş mecanic, fără nicio experienţă în domeniul sanitar, a fost demis din funcţie de Consiliul Judeţean Botoşani, acelaşi consiliu care îl numea în urmă cu nicio lună pe această poziţie. În decembrie, la patru luni de la tragedie, conducerea spitalului a concediat-o pe Mariana Pitrop, medicul ginecolog care era de gardă şi care nu i-a acordat nici o îngrijire medicală tinerei. Medicul este cercetat penal pentru ucidere din culpă, ancheta fiind desfăşurată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

 

Şpaga din spitalele de stat sau când plicul este înlocuit de valize

Pe final de an, 2023 pare să aducă un record al percheziţiilor şi anchetelor în care medicii care iau şpagă de la pacienţi apar în prim-plan. Un fenomen cunoscut, despre care toată lumea vorbea, dar care se perpetua în linişte a fost zdruncinat de câteva anchete ale DNA, unele în urma unor sesizări venite chiar de la colegi sau directori ai celor implicaţi în fenomenul şpăgii.

Cristian Plută, directorul general adjunct al Administraţiei Spitalelor Bucureşti, a fost arestat în septembrie pentru 30 de zile, în timp ce managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, era plasat în arest la domiciliu pentru dare de mită. În decembrie, DNA anunţa că Plută a fost trimis în judecată pentru luare de mită. El ar fi primit mită de la George Mirel Cristescu, managerul Spitalului Colentina, ca să îl numească în funcţie. Dar cazul a fost urmat de o serie de anchete la alte spitale mari din Bucureşti şi din ţară, cu aceleaşi rezultate şi cu un fenomen şi mai înfricoşător: rezidenţii, medici tineri, la început de carieră, au deprins deja cel mai sinistru „obicei” al şefilor lor: plicul primit de la pacienţi.

 

Victime pe şantier, antreprenor fără reacţie

Patru oameni care lucrau la autostrada Moldovei – A7, cel mai mare proiect de infrastructură aflat în derulare în România, şi-au pierdut viaţa în septembrie 2023 într-o explozie cauzată de spargerea unei conducte de gaze. Alţi cinci muncitori au fost răniţi. Tragedia a avut loc în localitatea Călimăneşti din judeţul Vrancea, pe tronsonul Focşani-Bacău al autostrăzii, unde lucrează asocierea de firme Spedition UMB – Tehnostrade – Sa&Pe Construct, deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Antreprenorul nu a făcut niciodată declaraţii pe această temă, tragedia fiind subiectul unui dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere, dar şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă sau nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

 

Şcolile devin capcane ale morţii

Clădirea şubredă cu rol de internat pentru elevii Liceului Tamaşi Aron din Odorheiu Secuiesc a devenit mormânt pentru un băiat de 17 ani. Alte trei colege de-ale lui au fost scoase de sub dărâmături, iar una dintre ele este în stare critică în spital. În acest timp, autorităţile pasează vina de la una la alta şi ridică din umeri când sunt întrebate despre şcoli noi şi fonduri investite în renovări. „Oricine este vinovat va fi tras la răspundere”, a spus ministrul educaţiei Ligia Deca, care s-a dus în vizită la Odorheiu Secuiesc. De câte ori am auzit aceeaşi replică venită de la cei care se află la putere, au puterea să schimbe lucrurile şi nu o fac?



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!