Robotul Minerva ca: 
Cu economia în încetinire, China îşi creşte exporturile de oţel la cel mai ridicat nivel din 2016, zdrobind industria globală. Consecinţele pentru UE sunt drastice, avertizează un oficial german. În fiecare an, China produce oţel cât restul lumii combinat. Vasta dimensiune a producţiei sale, de aproximativ 1 miliard de tone pe an, este ascunsă de faptul că cea mai mare parte a acesteia rămâne în ţară. În ultima vreme, însă exporturile de oţel ale Chinei au crescut dramatic, atingând 90 milioane de tone în 2023, în creştere cu 35% faţă de anul trecut, scrie The Economist.
Poate că aceasta este doar o parte infimă din producţia totală a Chinei, însă este peste producţia Americii sau Japoniei dintr-un an.
Cu economia chinezească aflată în impas, producătorii de oţel ai ţării vând peste graniţe la preţuri mici spre nemulţumirea competitorilor şi politicienilor străini. În acest an, exportuile de oţel ale Chinei au atins cel mai ridicat nivel din 2016, semn că oţelăriile au dificultăţi în a găsit pieţe interne pentru aproximativ 1 miliard de tone pe an, potrivit Bloomberg.
În primăvară, preşedintele american Joe Biden a cerut oficialilor din sectorul comerţului să tripleze anumite tarife pe importurile de oţel şi aluminiu din China la 22,5%, de la o medie de 7,5%.
Luna trecută, Nippon Steel, cel mai mare producător de oţel din Japonia, a făcut apel la guvernul ţării să impună tarife anti-dumping pe importurile chinezeşti. ArcelorMittal, campionul european din sector, a fost lovit şi mai greu: profitul său net pe trimestrul II s-a prăbuşit cu 73%. Acesta s-a declarat recent îngrijorat de supracapacitatea de producţie din China, arătând că „actualele condiţii de pe piaţă sunt nesustenabile“.
Unii producători îşi construiesc de asemenea noi baze de producţie în speranţa de a păstra accesul la pieţe externe. În iulie, China Baowu Steel, al treilea mare producător de oţel al lumii, şi-a dublat investiţiile într-o unitate din Arabia Saudită, de exemplu.
În prezent, cea mai mare parte a exporturilor de oţel merge către ţările aflate în curs de dezvoltare. În 2023, cea mai mare piaţă de export pentru oţelul chinezesc după valoare a fost Coreea de Sud cu 6,30 miliarde de dolari, urmată de Vietnam (6,08 miliarde dolari) şi UE (4,14 miliarde de dolari), conform datelor vamale chinezeşti citate de fdiintelligence.com.
Oţelul chinezesc inundă Uniunea Europeană. Într-un interviu recent acordat Table.Briefings, Martin Theuringer, managing director al Asociaţiei Germane din Sectorul Oţelului, a făcut apel la Comisia Europeană să „protejeze piaţa europeană de concurenţa neloială“.
În vară, China şi-a suspendat brusc sistemul de aprobare de noi oţelării, guvernul reacţionând în faţa prăbuşirii cererii interne care a zdrobit profiturile din industrie şi alimentat o creştere puternică a exporturilor, notează Bloomberg.
Totuşi, analiştii Citigroup consideră că decizia nu este suficientă pentru a diminua semnificativ supracapacitatea de producţie, fiind neceare măsuri mai drastice.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
