♦ Autostrăzile trebuie construite pe lângă liniile de înaltă tensiune, pentru a facilita accesul la înaltă tensiune pentru viitoare staţii de încărcare pentru vehicule electrice ♦ În oraşe, staţiile de alimentare vor dispărea treptat pe fondul normelor de siguranţă ♦ După euforia maşinilor electrice, acum realizăm cât de necesare sunt investiţiile în infrastructură.
Benzinăriile din România vor avea în următorii ani nu doar benzină, motorină şi GPL, ci şi staţii de încărcare pentru maşini electrice, gaz natural lichefiat pentru camioane şi hidrogen pentru maşinile electrice cu pilă de combustibil, iar acestea vor fi controlate de inteligenţa artificială. Mai mult, serviciile disponibile în staţii vor depinde şi de amplasarea acestora. Pe măsură ce oraşele cresc, unele staţii sunt tot mai aproape de clădiri rezidenţiale sau comerciale, iar companiile din oil&gas nu vor mai putea să le reautorizeze.
În interiorul oraşelor apare un alt fenomen foarte interesant, există foste staţii de distribuţie de carburant, care au fost construite respectând normele în vigoare la momentul respectiv, însă în acest moment ele nu pot fi reautorizate, fiindcă sunt în apropierea unor clădiri şi nu se mai respectă distanţele de siguranţă. Marii operatori din oil & gas iau în considerare în momentul acesta transformarea acestor staţii de distribuţie de carburant în staţii unde oamenii îşi vor putea încărca maşinile electrice sau poate chiar hub-uri de mobilitate urbană. Pe lângă automobile poţi să încarci şi o motocicletă, poţi să încarci şi un scuter, poţi încărca şi o trotinetă electrică şi aşa mai departe. Şi Bucureştiul e un foarte bun exemplu în spatele Teatrului Naţional sau Piaţa Dorobanţilor. Sunt multe alte locaţii unde cu siguranţă va fi dificilă spre imposibilă reautorizarea lor ca staţii de distribuţie de carburant, însă pot fi transformate foarte uşor în puncte pentru alimentare a autoturismelor electrice“, a spus Bogdan C. Niţu, managing director, TSG România, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.
El subliniază faptul că astfel de transformări au deja loc în Vest, realizate inclusiv de TSG, care este companie franceză.
„În Franţa, în Olanda, Belgia, Norvegia, Suedia şi o parte din Germania vedem, aproape este cel mai comun proiect care se întâmplă în momentul acesta, este transformarea unor staţii de distribuţie de carburant clasice, vechi de 40-50 de ani, în puncte de mobilitate urbană, unde poţi să te duci să bei o cafea de calitate foarte bună, în timp ce îţi încarci maşina electrică, sau pui copiii să încarce biciclete electrice sau altceva similar“, a explicat Bogdan C. Niţu.
De partea cealaltă, în cazul staţiilor de alimentare din interurban sau de la marginea oraşelor, acestea vor concentra o serie de carburanţi, de la benzină şi motorină la hidrogen.
„Noi credem foarte mult în soluţii de mobilitate combinate. Nu cred că mobilitatea electrică sau mobilitatea bazată pe carburant sau mobilitatea bazată pe hidrogen, să spunem, va fi singura soluţie pentru viitor. Credem că pentru transportul pe distanţe foarte mari vom vorbi probabil de gaz lichefiat şi de hidrogen. Credem că mobilitatea electrică va fi soluţia pentru oraşe, pentru tot ce înseamnă zona urbană şi credem că în paralel cu ce înseamnă mobilitate electrică şi mobilitate bazată pe gaz, benzina va continua să joace un rol important“, a explicat directorul.
„Global, în momentul acesta, consumul de benzină creşte. Mulţi oameni au impresia că totul s-a dus deja către mobilitate electrică. Scade în Europa şi Statele Unite şi poate ţările foarte dezvoltate. Însă dacă privim piaţa globală, consumul creşte şi e normal să fie aşa, fiindcă mai mulţi oameni ies din zona foarte săracă, încep să-şi cumpere automobile şi pentru ei, automobilele electrice sunt, din păcate, încă un pic mai scumpe decât îşi pot permite să se cumpere“, a continuat el.
Având în vedere cererea pentru linii de înaltă tensiune, executivul explică faptul că de acum înainte infrastructura va trebui proiectată pentru a îndeplini aceste cerinţe, iar autostrada trebuie să vină şi cu o linie de înaltă tensiune care să livreze puterea necesară.
„Cred că România are nevoie de mult mai multă inteligenţă în felul în care îşi proiectează şi îşi dezvoltă infrastructura. Acum ar fi momentul să gândim lucrurile un pic mai pe termen lung, un pic mai sincronizaţi unii cu ceilalţi, indiferent că lucrăm în energie, în gaze sau în reţele de infrastructură, mari autostrăzi şi aşa mai departe. Dacă vom face lucrul acesta şi dacă ne punem minte la contribuţie împreună, avem şansa ca toţi să ne facem treaba mai bine. În privinţa staţiilor de distribuţie de carburanţi sau a punctelor în care oamenii şi vor încărca maşinile electrice, cred că o să se diferenţieze mai mult decât în trecut staţiile care sunt plasate în apropiere a autostrăzilor sau chiar pe autostrăzi, unde avem nevoie de linii de înaltă tensiune şi în apropiere, ca să putem veni cu putere instalată de până la 5 MW câteodată, dacă vrei să instalezi staţii de încărcare electrică pentru camioane. În momentul aceasta sunt lansate deja pe piaţă staţii de 1 megawatt. Dacă ai pus 3 staţii, deja 3 MW. Adaug 10 staţii de câte 300 de kW pentru încărcarea unor autoturisme de putere mare. Ai nevoie de linii de înaltă tensiune în apropierea autostrăzilor, iar câţiva kilometri de linie de înaltă tensiune înseamnă investiţii absolut uriaşe pentru cei care vor să le dezvolte“, a spus Bogdan C. Niţu.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).