IT & E-commerce – Dacă insistă să pornească un război comercial mondial, Trump riscă să arunce giganţii americani de tehnologie în malaxorul jandarmilor corporate din UE şi China. India nu a ascuns că ţinteşte supremaţia în exportul de servicii. Pentru aceasta, va trebui să treacă peste companiile din Silicon Valley – Sinteza

De acum încolo doar USB-C! De­cizia Comisiei Europene de a implementa în UE un stan­dard unic pentru porturile de încărcare prin USB pentru dis­pozitivele electronice mici şi medii pare banală şi normală, o altă măsură care atestă obsesia executivului european pentru suprareglemen­tare şi protejarea consumatorului.

Însă în spatele ei se ascunde o luptă cu un colos. Apple, cu porturile sale de încărcare spe­cifice, este cel mai mare pierzător. Gigantul a­me­rican de tehnologie a mai pierdut o bătălie în UE, unde a fost acuzat că nu şi-a plătit taxele corect. A fost amendat cu miliarde de euro. Bă­tălii a pierdut şi Google, un alt etalon al supre­ma­ţiei tehnologice americane. Şi Google, acu­zat că se foloseşte de Android pentru a-şi crea avantaje competitive pe piaţa aplicaţiilor, a fost forţat de Comisie să plătească amenzi record.

Daneza Margrethe Vestager, care a condus aceste lupte ale deceniului trecut de partea UE din poziţia de comisar european pentru con­cu­renţă, a fost acuzată că ţinteşte discriminatoriu giganţii tech a­mericani pentru a marca puncte politice în speranţa că acest lu­cru o va propulsa într-o funcţie su­perioară. Lupta fiscală cu Ama­zon a pierdut-o în justiţie.

Însă ea a arătat o vulnerabilitate a Americii pe care UE ar putea-o exploata dacă preşedintele SUA Donald Trump se decide să pornească război tarifar şi comercial contra blo­cului comunitar. Apple, Google şi alte su­per­companii din Silicon Valley sunt reprezen­tante ale industriei serviciilor din SUA.

Tot coloşii tech sunt luaţi în colimator şi de guvernul chinez, China fiind de mai mult timp în război comercial şi pentru supremaţie tehno­logică cu SUA. În 2022, exporturile de servicii ale SUA în UE au însumat 241,2 miliarde do­lari, cu 19% mai mult decât în 2021 şi cu 18% peste nivelul din 2012. În schimb, importu­rile Americii de servicii euro­pe­ne s-au situat la 170 miliarde dolari, cu 29% mai mari decât în 2021 şi cu 5% peste cota din 2012. În ex­porturile americane se remarcă în special cele de servicii profesionale şi de management, de proprietate intelectuală şi de servicii finan­ciare. Acestea sunt datele guvernului american.

Cele europene arată că în exporturile de servi­cii americane în UE domină cele profesio­nale, ştiinţifice şi tehnice, cele legate de IP, cele fi­nan­ciare şi de asigurări, de turism şi infor­ma­ţii. Comerţul bilateral cu servicii susţine aproa­pe un milion de locuri de muncă în SUA. În ge­neral, exporturile de servicii reprezintă peste 30% din exporturile totale ale Americii. La ser­vicii, SUA au excedent comercial cu UE. Prin tarifele sale pe importuri Trump urmă­reşte reechilibrarea balanţei de comerţ extern a SUA, care suferă de deficit cronic.

În aceste condiţii, UE intenţionează să lo­vească Silicon Valley dacă preşedintele Trump îşi va pune în practică ameninţările de a supra­ta­rifa importurile europene, scrie Financial Times. Aceasta ar fi prima utilizare a „bazookăi“ pregătite de Bruxelles şi efectul ar fi împinge­rea serviciilor într-un război comercial. Că Bruxelles-ul in­tenţionează să-şi folosească „instrumentul anti-coerciţie“ (anti-coercion instrument, ACI) în po­sibila dispută cu Washingtonul au spus-o doi oficiali care cunosc aceste planuri. Instru­mentul ar permite UE să vizeze industriile de servicii din SUA, cum ar fi Big Tech. Un oficial a pre­cizat că ACI este cel mai dur răspuns care poate fi folosit fără a încălca legea inter­naţională.

Instrumentul a fost conceput în timpul pri­mului mandat al lui Trump şi a fost folosit pen­tru descurajarea Chinei. Acesta permite braţu­lui executiv al UE să impună restricţii asupra comerţului cu servicii dacă stabileşte că o ţară foloseşte impunerea de tarife asupra importu­rilor de bunuri pentru a forţa schimbări de politică. Supranumită „bazooka“ de către unii oficiali ai UE când a intrat în vigoare în 2023, ACI permite blocului să aleagă dintr-o gamă largă de măsuri de contraatac, cum ar fi revocarea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală sau exploatării lor comerciale pentru, spre exemplu, descărcări de software şi servicii de streaming.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

De asemenea, ACI permite UE să blocheze investiţiile străine directe sau să restricţioneze accesul pe piaţă pentru grupuri bancare, de asigurări şi alte servicii financiare. Separat, în China autorităţile au deschis anchete antitrust contra Google, Intel şi nVidia după ce Trump a impus noi suprataxe de 10% pe importurile din această ţară.

FT a aflat că în cazul Google la ţintă este luat sistemul de operare Android. Amazon este deja de câţiva ani sub presiunile guvernului chinez, care, de asemenea, forţează reducerea utilizării dispozitivelor Apple de către angajaţii instituţiilor de stat. Acum, o autoritate a Beijingul verifică legalitatea tarifelor din magazinul de aplicaţii al Apple.

Guvernul SUA estimează exportul de servicii americane în China la 41,5 miliarde dolari în 2022, cu aproape 40% mai mari decât în 2012. În schimb, importurile de servicii se situează la 26,6 miliarde dolari, cu 97% peste nivelul din 2012. India, o putere economică emergentă, şi-a propus ca până în 2030 să ajungă să întreacă SUA la exporturi de servicii. Şi este conştientă că pentru acest lucru trebuie să înlăture dominaţia giganţilor tech americani.

În general, exporturile de servicii reprezintă peste 30% din exporturile totale ale Americii.

La servicii, SUA au excedent comercial cu UE. Supranumită „bazooka“, ACI permite UE

să aleagă dintr-o gamă largă de măsuri de contraatac, cum ar fi retragerea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală sau a exploatării lor comerciale pentru, spre exemplu, descărcări de software şi servicii de streaming.