IT & E-commerce – Şi dacă o forţă malefică va vrea să distrugă Occidentul, ce va ţinti, centrele de date, antenele de telecomunicaţii, sateliţii GPS? – Sinteza

Televiziuni, aeroporturi, companii aeriene, de telecomunicaţii, por­turi, bănci, supermarketuri, clu­buri de fotbal, servicii poştale şi multe alte tipuri de afaceri din întreaga lume au avut vineri probleme în a-şi desfăşura activitatea din cauza unor întreruperi majore a serviciilor de internet. Call centeruri pentru servicii de urgenţă din SUA şi spitale din Marea Britanie n-au putut funcţiona cum trebuie. Pe aeroporturile britanice a fost „haos şi măcel“, mari operatori aerieni americani şi-au oprit toate zborurile, dar serviciile de logistică terestre şi navale au avut mai puţin de suferit. Nici Europa de Est nu a fost scutită. Portul polonez Gdansk a raportat probleme. Internetul şi-a arătat puterea pe care o are asupra businessului.

Bursele de acţiuni au căzut. Au picat şi acţiunile. Pagubele economice sunt imense. Stresul celor blocaţi pe aeroporturi este şi mai mare. A fost cea mai mare „pană IT“ din istorie. Consensul este că nu este vorba de un atac. Problema a fost localizată la nivelul unui update de software şi s-a manifestat prin blocarea unor sisteme de operare Windows.

Dar dacă la un mo­ment dat o forţă malefi­că îşi propune să creeze un astfel de haos? Este lumea pregătită? Cât de răspândite în lume sunt sistemele de operare Windows nu se poate decât bă­nui. Probabil că se gă­sesc în orice ţară de pe glob. Microsoft, creatorul Windows, asigură lumii ser­vicii de date, cloud şi AI prin intermediul unei reţele globale de peste 300 de centre de date care deservesc o platformă numită Azure. Locaţia lor este cunoscută. Azure este implicată în haosul IT. Dar şi alte sisteme de tip reţea, mai vechi sau mai noi, pot produce haos prin distrugerea sau manipularea lor. SUA au avertizat că folosirea tehnologiei chinezeşti în sisteme strategice de comunicaţii cum sunt reţelele 5G aduce riscuri pen­tru securi­ta­te. De aceea, Huawei, gi­gantul chi­nez de teleco­mu­nicaţii, un expert în reţele 5G, este prigonit în SUA şi într-un număr în creş­tere de state occiden­tale aliate Americii.

Atacurile repe­ta­te ale Rusiei asupra re­ţe­lei enegetice a Ucrainei pentru a opri activitatea industrială şi a face viaţa grea popu­laţiei ucrainene arată o altă vulnerabilitate a e­co­no­miilor. Şi cu cât o economie este mai modernă, cu atât este mai depen­dentă de energia electrică. Tot răz­boiul din Ucraina a expus o altă slăbiciune: de­pendenţa de GPS, de sistemele de poziţionare globală prin satelit. Un satelit care furnizează servicii GSP este mai greu de distrus, dar nu imposibil, mulţumită distanţei faţă de Pământ.

Însă semnalele transmise de el pot fi bru­iate. De asemenea, pot fi create semnale false. Deja mii de zboruri civile şi militare din nordul şi estul Europei au raportat probleme cu semnalul GPS, pe care-l folosesc pentru navigaţie, de când Rusia a pornit război contra Ucrainei. Princi­pa­lul suspect este armata rusă. Israel a fost iden­tificat ca sursa întreruperilor semnalului GPS în Orientul Mijlociu. La sud de Marea Neagră, un focar de nebulozitate este Turcia. Nu doar răz­boiul poate pune în pericol siguranţa sistemelor de poziţionare prin satelit. Furtuna geomag­ne­tică masivă care a lovit Pământul în primăvară arată cum capriciile vremii cosmice pot afecta viaţa şi economia oamenilor.

În SUA, spre exemplu, utilajele agricole de ultimă generaţie, precum tractoare şi combine autonome, n-au mai putut funcţiona sau au avut probleme deoarece sistemele GPS pe care se bazează au picat. Însămânţarea porumbului a trebuit amânată la multe ferme. Circa 40% din fermele americane folosesc aplicaţii bazate pe GPS. O analiză efectuată în primăvară de Financial Times a găsit că aproape 40 de mili­oane de oameni locuiau în zone cu semnale GPS nesigure. Oficialii unui guvern baltic au avertizat cu privire la profilarea unui dezastru aerian după ce perturbarea semnalelor GPS a forţat două zboruri Finnair să se întoarcă în aer.

Alarmat de posibilele pericole, Pentagonul a lansat un proiect numit „Harmonious Rook“ pentru a crea o „hartă meteo“ cuprinzătoare a in­terferenţelor. Aproape toate aeronavele au sis­teme de poziţionare alternative, inclusiv na­vigaţie inerţială folosind senzori de mişcare. Dar trecerea la astfel de rezerve creşte riscul de eroa­re. Un avion aproape că a virat în spaţiul aerian iranian anul trecut, în timp ce în 2019 un zbor american aproape că a lovit un munte după ce a fost bruiat, potrivit unui raport NASA. Euro­con­trol, autoritatea de reglemen­tare a traficului aerian din UE, a raportat o creş­tere cu 2.000% a incidentelor de interfe­renţă cu semnalele GPS între 2018 şi 2021. Flightradar24.com are de câte­va luni o hartă a interferenţelor GPS. O parte din teritoriile ve­ci­nilor Kalinigradului, enclavă rusă care stră­punge UE, sunt acoperite de roşu.