Robotul Minerva ca: 
♦ „Inteligenţa artificală este o tehnologie care prin definiţie este mai bună cu cât este folosită mai intens“ ♦ „La noi AI-ul nu este doar un cuvânt, folosim AI zi de zi şi ne ajută foarte mult să optimizăm tot ce facem. Acesta este viitorul şi nu se poate fără.“ ♦ „Avem în implementare mai multe soluţii prin care platformele vin cu inside-uri folo-sind AI“ ♦ „Sunt deja mai multe implementări pe care le-am făcut la diverse firme prin care ajutăm call centerele din România să se optimizeze cu un AI“ ♦ „AI-ul ca şi tehnologie în momentul de faţă este unul dintre principalii consumatori de energie“ ♦ „Pe zona de defence ne ajută foarte mult, analiştii noştri folosesc AI în anumite zone.“
În peisajul tehnologiei globale, inteligenţa artificială atrage din ce în ce mai multe resurse şi atenţie, dar România încă se află mai degrabă în postura de teren de testare al acestei tehnologii. Practic, deşi companiile mari dezvoltă în România proiecte inovative, majorita-tea iniţiativelor de AI locale rămân în faza de „testare“, axate pe co-piloţi digitali, agenţi şi asistenţi virtuali care asistă angajaţii şi îi ajută să fie mai productivi, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul conferineţei ZF Digital 2024.
Conferinţa a fost organizată de ZF în parteneriat cu Vodafone, Ericsson România, Vantage Towers, OVES Enterprise, INFORM (membră AUSTRIACARD Holdings), NTT DATA România, Bondoc & Asociaţii, Bitdefender, VISA, CEC Bank, MerchantPro, five elements digital, PNSA şi WH Simion & Partners.
„Lăsând la o parte cele câteva companii mai mari care dezvoltă aici di-verse proiecte şi dacă ne uităm la AI apar două cuvinte în aproape toate discursurile «testăm» şi toate tehnologiile de AI se numesc într-un fel sau altul copiloţi, agenţi sau asistenţi, ceea ce înseamnă că aici se va dezvolta în continuare software la comandă în următorii ani pentru că este foarte grea tranziţia pentru a genera proiecte şi produse interne. Se dezvoltă acest lucru, se creează econsistemul, dar va lua ceva timp pentru că avem 20-30 de ani de făcut outsourcing“, a spus Andrei Dănilă, CEO al Code932 în cadrul conferinţei ZF Digital 2024.
Ericsson România, spre exemplu, foloseşte inteligenţa artificială atât în dezvoltarea de produse software, cât şi în modul în care „există“ ca organizaţie, a spus Daniel Tudose, country manager, Ericsson România & key account Manager pentru Ericsson România şi Moldova.
„Suntem două componente mari în care lucrăm cu AI: dezvoltarea de soft-ware pentru echipamentele noastre de telecomunicaţii, cum folosim AI pentru a deveni mai agili şi a ne reduce costurile, iar a doua este zo-na de producţie de conectivitate, unde AI este încorporat pentru a avea soluţii mai competitive în piaţă. Folosim destul de mult AI pentru a oferi o competitivitate sporită pe zona de conectivitate, pentru ca op-eratorii de telecomunicaţii să poată folosi în mod dinamic resursele pe care le au în reţea, folosim AI pe zona de operaţiuni, este una care are un cost important. Este important pentru noi ca reţelele să se poată întreţine singure şi folosim pe zona de reducere a consumului de energie electrică. Folosim trustworthy AI, adică inteligenţa artificială de încredere. Suntem şi membrii fondatori al AI Network Alliance, testăm ultimele tehnologii împreună“, a spus Daniel Tudose.
Un alt exemplu de cum poate fi folosit AI-ul este în zona de call-center. „Sunt mai multe zone care am văzut că au atras mai mult şi anu-me AI şi soluţia de monitorizare într-un call-center. Sunt deja mai multe implementări pe care le-am făcut la diverse firme prin care ajutăm call centere din România să se optimizeze cu un AI“, a spus Dinu Dragomir, director strategic customers and public sector, Vodafone.
Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise, a spus şi el că firma pe care o reprezintă foloseşte AI-ul în fiecare zi şi ajută echipa din cadrul companiei să-şi optimizeze activitatea.
„La noi AI-ul nu este doar un cuvânt, folosim AI zi de zi şi ne ajută foarte mult să optimizăm tot ce facem. Acesta este viitorul şi nu se poate fără. În continuare vom merge pe partea de produse. Avem peste 10 produse în diferite stadii. Majoritatea sunt în zona de defence. Nu prea avem produse comerciale, nu facem chatbots şi multe alte lucruri mai mărunte. Reuşim prin partea de software as a service şi pe partea de produse la buget pe care le facem deobicei pe partea guvernamentală în special cybersecurity, încercăm să ne finanţăm. În fiecare an în ultimii 3 ani cred că am alocat undeva la 2,5 mil euro în dezvoltarea de produse proprii, unele doar în zona de R&D“, a spus Mihai Filip.
Şi Alexandru Ilie, IT director al Orange România, a spus că Orange foloseşte inteligenţa artificială în diverse departamente. „Inteligenţa artificială nu a creat un disruptive masiv în activităţile noastre, dar testăm, explorăm, experimentăm în toate departamentele. Am pornit de la educarea utilizatorilor să înţelegem noi la ce putem folosi această nouă tehnologie. Am creat nişte programe interne, folosind şi conceptul de gamification să generăm idei de cum putem folosi inteligenţa artifi-cială. Unul dintre use case-uri a fost de automatizare a testelor. În anumite domenii am ajuns să generăm 10.000-20.000 de baterii de teste automatizate sau manuale pe care angajaţii noştri trebuia să le ruleze pentru a face verificări. Nu ne puteam duce către clienţi în piaţă fără să ne asigurăm de calitatea produsului pe care îl scoatem. La un moment dat devine imposibil pentru un tester să înveţe şi să ştie pe care să îl apeleze când are o nevoie. Aici a intervenit inteligenţa artificială şi am introdus un GPT peste şi prin instrucţiuni verbale pe care un utilizator le dă motorului pe care l-am implementat, apelează teste case-urile pe care le avem în librărie. Asta a generat o eficienţă imensă în activitatea noastră de testare“, a spus Alexandru Ilie.
Francesco Giovane, country manager, Endava România, susţine că tinerii sunt mai deschişi să folosească noile tehnologii şi mai ales inteligenţa artificială. „AI este aici şi vom rămâne cu el, trebuie să ne adaptăm. Juniorii vin cu această mentalitate, le este mult mai uşor să le folosească.“
„Nu trebuie să te bazezi exclusiv pe AI, trebuie să înveţi să gândeşti. Când spunem furtună, ne gândim la ceva negativ. Este furtună dacă ac-ceptăm sau nu. Ceea ce ne-a arătat această furtună AI este că vom trece clar prin o transformare, trebuie să o acceptăm şi să ne pregătim pentru ea. Tind să nu fiu de acord cu ideea că nu vom mai avea pro-gramatori din cauza AI, vom avea programatori, vom avea ingineri, vor şi utilizatori, însă utilizatorii vor trebui să aibă o gândire anume orientată spre business. Acesta este diferenţiatorul“, a spus Francesco Giovane.
De asemenea, cei care nu integrează şi nu folosesc inteligenţa artificială riscă să nu mai fie competitivi pe piaţă. „În zona de AI deja folosim tehnologia pentru că nu avem altă şansă, altfel pierdem teren în faţa celor care derulează atacuri şi în faţa competiţiei“, a spus Cătălin Pătraşcu, Head of Cybersecurity Consultancy, NTT DATA Romania.
Daniel Tudose, country manager, Ericsson România & key account manager pentru Ericsson România şi Moldova
► Noi folosim AI de ani de zile la Ericsson atât în dezvoltarea de produse software, cât şi în modul în care existăm ca organizaţie. Suntem două componente mari în care lucrăm cu AI: dezvoltarea de software pentru echipamentele noastre de telecomunicaţii, cum folosim AI pentru a deveni mai agili şi a ne reduce costurile, iar a doua este zona de producţie de conectivitate, unde AI este încorporat pentru a avea soluţii mai competitive în piaţă. Folosim destul de mult AI pentru a oferi o competitivitate sporită pe zona de conectivitate, pentru ca operatorii de telecomunicaţii să poată folosi în mod dinamic resursele pe care le au în reţea, folosim AI pe zona de operaţiuni, este una care are un cost important.
► Ne uităm să recrutăm juniori, avem mereu rată de fluctuaţie şi încercăm să aducem mereu juniori. Ne uităm la zona de reskilling, la a pregăti talente pentru capabilităţile viitorului, investim mult în zona de training.
Pavel Popescu, vicepreşedinte, ANCOM
► România, din punctul de vedere al infrastructurii de telecomunicaţii poate să susţină centrele mari de date, fără doar şi poate. Niciun mare furnizor de centru de date nu vine pe teritoriul statului român şi spune „am să fac aici un centru de date, dacă nu are o bază de clienţi, dacă nu are acces la un cloud public, la un cloud privat, la companii care desfăşoară business aici. Avem nevoie de clarificări aici, pentru concretizarea unor astfel de discuţii, statul român trebuie să-şi clarifice în primul rând ce vrea el să facă.
► Avem cel mai mare număr de ingineri din Europa, avem energie, stimulente din partea guvernului, parteneriat strategic şi se uită nişte producători mari la această ţară. Trebuie să fim doar suficient de curajoşi încât să punem pe masă un plan de marketing celor care se uită la această ţară.
Kostas Fiakas, group chief strategy officer, INFORM, membră AUSTRIACARD Holdings
► În ceea ce priveşte tendinţele pe care le vedem acum în AI, o soluţie are de-a face cu documentele care vin în organizaţie. Câteva dintre so-luţiile pe care le acoperă AI sunt legate de gestionarea acestor documente. Prin AI putem să dăm rapoarte de securitate, analize, putem să o folosim în data capture, cât şi în automatizarea fluxurilor de lucru.
► De asemenea, două sau trei soluţii pentru care AI va avea un rol foarte important sunt în protecţie şi prevenire, în zona plăţilor şi în zonele de păstrare a clienţilor. Pe măsură ce virtualizăm centrele noastre de date din diferite locuri şi prin AI, avem o experienţă îmbunătăţită.
► Avem agenţi AI care lucrează alături de oameni, iar agenţii AI comunică în limba română. Prin această abordare vom putea să automatizăm operaţiunile, să oferim servicii mai bune clienţilor noştri.
Francesco Giovane, country manager, Endava România
► AI este aici şi vom rămâne cu el, trebuie să ne adaptăm. Juniorii vin cu această mentalitate, le este mult mai uşor să le folosească. Nu trebuie să te bazezi exclusiv pe AI, trebuie să înveţi să gândeşti. Când spunem furtună, ne gândim la ceva negativ. Este furtună dacă acceptăm sau nu. Ceea ce ne-a arătat această furtună AI este că vom trece clar prin o transformare, trebuie să o acceptăm şi să ne pregătim pentru ea.
► O altă dimensiune este zona de învăţare: cum identificăm talentele potrivite în piaţă şi apoi ce facem cu ele. O schimbare este faptul că noi căutăm oamenii care sunt adaptabili şi care vor să facă mai mult decât ce este în cutiuţa lor. Nu este uşor de găsit astfel de oameni. Strategia este să iei bucăţile unui puzzle şi să le pui la un loc, fiecare este parte din problemă sau oportunitate. Recrutăm în continuare, dar profilul căutat este diferit. Căutăm şi juniori, şi seniori, dar cu un mindset diferit.
Alexandru Ilie, IT director, Orange România
► Inteligenţa artificială nu a creat un disruptiv masiv în activităţile noastre, dar testăm, explorăm, experimentăm în toate departamentele. Am pornit de la educarea utilizatorilor să înţelegem noi la ce putem folo-si această nouă tehnologie. Am creat nişte programe interne, folosind şi conceptul de gamification să generăm idei de cum putem folosi inteligenţa artificială. Unul dintre use case-uri a fost de automatizarea testelor.
► În anumite domenii am ajuns să generăm 10.000-20.000 de baterii de teste automatizate sau manuale pe care angajaţii noştri trebuiau să le ruleze pentru a face verificări. Nu ne puteam duce către clienţi în piaţă fără să ne asigurăm de calitatea produsului pe care îl scoatem. La un moment dat devine imposibil pentru un tester să înveţe şi să ştie pe care să îl apeleze când are o nevoie. Aici a intervenit inteligenţa artificială şi am introdus un GPT peste şi prin instrucţiuni verbale pe care un utilizator le dă motorului pe care l-am implementat, apelează teste case-urile pe care le avem în librărie. Asta a generat o eficienţă imensă în activitatea noastră de testare.
Andrei Dănilă, CEO, Code932
►AI-ul ca şi tehnologie în momentul de faţă este unul dintre principalii consumatori de energie. Dacă ne uităm la declaraţiile furni-zorilor de AI, sumele pe care le vehiculează că ar fi costul tehnolo-giei în fiecare zi sunt incredibile. Nu am mai văzut în tehnologie, nici creşterea cloudului nu costa atât. Instrumentele care au la bază AI, pe care le vedem prin piaţă, au un cost de licenţă foarte mare faţă de un cont de e-mail, care indiferent cărui furnizor te adresezi este 3-5 euro pe lună.
► Cred că toate datele ne arată că România este şi cred că va fi în următorii ani un pol de outsourcing, chiar şi companiile mari care au aici diviziile fac un fel de outsourcing în interiorul lor ca şi prezenţă globală. Acest lucru înseamnă că toate trendurile sunt date de către clienţi, de decizii luate în afara României. Ce văd ca schimbare, eu cred că s-au suprapus două furtuni. Nu văd AI-ul ca fiind acum un factor care să afecteze foarte mult industria din România. Lăsând la o parte cele câteva companii mai mari care dezvoltă aici diverse proiecte şi dacă ne uităm la AI apar două cuvinte în aproape toate discursurile „testăm“ şi toate tehnologiile de AI se numesc într-un fel sau altul copiloţi, agenţi sau asistenţi, ceea ce înseamnă că aici se va dezvolta în continuare sfotware la comandă în următorii ani pentru că este foarte gra tranziţia pentru a genera proiecte şi produse interne. Se dezvoltă acest lucru, se creează econsistemul, dar va lua ceva timp pentru că avem 20-30 de ani de făcut outsourcing.
Ionel Crăciun, business development manager CEE, Vantage Towers
► În România, lucrurile au mers foarte bine în ultimii ani, drept dovadă beneficiem de servicii foarte bune la preţuri mici. Industria suferă, cred că principala provocare din România este cadrul legislativ care pune presiune pe modelul care s-a format de-a lungul timpului. Când au venit reglementările din zona de roaming, intenţiile au fost bune, să ne folosim telefonul ca acasă. În acelaşi timp, operatorii au pierdut mulţi bani. Când s-au redus legislativ taxele pe care le plătesc operatorii, astfel încât să ne permitem abonamente nelimitate, la preţuri foarte bune, operatorii au pierdut. Tot au venit avalanşe de tipul acesta. În acelasi timp, costurile cresc accelerat şi veniturile se duc în jos din cauza competiţiei şi a reglementărilor. Într-o piaţă competitivă, prioritatea este să diversifici portofoliul. Noi am deschis porţile şi către instituţiile de stat, avem parteneriate relevante.
► Aducem soluţii noi pe piaţa din România, am implementat soluţii inteligente de site acces, digitale, acest mecanism de control ajută partenerii să-şi eficientizeze operaţiunile.
Cătălin Pătraşcu, head of cybersecurity consultancy, NTT DATA Romania
► Revoluţia inteligenţei artificiale, pentru noi, cei din domeniu, face „meciul“ mai interesant. AI iniţial are aceste mecanisme de etică prin care îţi spune că nu vrea să-ţi arate cum se face, dar dacă pui întrebările corecte o să-ţi dea nişte paşi, scrie coduri. Pe zona de defence ne ajută foarte mult, analiştii noştri folosesc AI în anumite zone.
► În cybersecurity avem o creştere, inclusiv pe piaţa din România, este condusă de complianţă deocamdată în România, de normele care trebuie respectate, companiile încep să-şi pună nişte sisteme, procese la punct. Digitalizarea contribuie la a avea anumite asseturi. Concluzia este că trebuie să ne protejăm bunurile noastre şi vom învăta să le protejăm şi pe cele digitale. Piaţa pe cybersecurity nu o văd decât pe creştere, avem cerere din afară, din România, perspectivele sunt bune.
Dinu Dragomir, director strategic customers and public sector, Vodafone
► Din ce în ce mai multe companii studiază piaţa, sunt curioase despre tehnologii, însă procentul din total piaţă a acestor companii este în continuare foarte mic, similar cu adopţia de cloud. Adoptarea cloudu-lui, fie că este de la Vodafone sau un hiperscaler trebuie întâi înţeles, apoi încercat, apoi văzut cum aduce valoare în businessul tău. În general, discuţiile pe cea mai mică parte de piaţă sunt în continuare despre tehnologii, cum aducem valoare şi aşa mai departe.
► Serviciile pe care le-am lansat şi pe care ne pregătim să le lansăm vin în întâmpinarea oportunităţilor pe care le vedem în piaţă. Anul acesta am lansat Vodafone Cloud, care este o tehnologie pe care noi am lansat-o din propriile data centeruri, de acolo avem serviciul de pri-vate server şi backup cloud. O altă zonă este cea de cybersecurity. So-luţiile pe care noi le-am creat şi le vindem către antreprenorii din România au integrat soluţii cyber, însă ne pregătim să lansăm anumite servicii prin care toate sistemele IT a unei firme să fie protejate de securitate cibernetică de ultimă generaţie.
Mihai Filip, CEO, OVES Enterprise
► Deja lucrăm foarte mult cu AI şi în 5 ani se va înjumătăţi numărul de programatori, iar în 10 ani vor fi foarte puţini. Vor rămâne doar cei care sunt ingineri mai mult decât programatori pentru că noi deja ma-joritatea codurilor le scriem cu AI, nu mai testăm manual nimic. Nu văd de ce ai mai lua oameni. Cred că în viitor AI se va folosi ca un lucru normal şi nu va mai costa nimic şi va fi folosit cum este astăzi folosit telefonul mobil.
► AI-ul este inclus în fiecare zi. În continuare vom merge pe partea de produse. Avem peste 10 produse în diferite stadii. Majoritatea sunt în zona de defence. Nu prea avem produse comerciale, nu facem chatbots şi multe alte lucruri mai mărunte. Reuşim prin partea de software as a service şi pe partea de produse la buget pe care le facem de obicei pe partea guvernamentală în special cybersecurity, încercăm să ne finanţăm. În fiecare an din ultimii 3 ani cred că am alocat undeva la 2,5 mil euro în dezvoltarea de produse proprii, unele doar în zona de R&D.
Eugen Schwab Chesaru, vicepreşedinte CEE, Pierre Audoin Consultants
► Este adevărat că faţă de acel an 2022 creşterile sunt mai temperate şi vedem, în ciuda a ceea ce se vorbeşte şi se declară, o decelerare în ceea ce priveşte disponibilitatea pentru risc. Ce a fost în 2021-2022, perioada în care s-a investit aproape fără limită în orice fel de idei, de inovaţie prin tehnologie şi a fost acea efervescenţă plecată de la ideea că digitalizarea şi orice idee care înseamnă digital va avea un retur pe investiţie, deci merită să încerci, să investeşti. De acolo a venit şi cererea foarte mare de resurse. Această cerere de resurse, pe de o parte a venit creşterea costurilor, pe de altă parte acea cerere de time and material, tot ce înseamnă nevoia acestor clienţi de a face apel la companiile IT, nu neaparat pentru a duce un proiect IT de la A la Z, cu atât mai puţin pentru a-şi asuma o finalitate a unui astfel de proiect, a fost atunci acel moment în care s-au cerut resurse. Companiile IT care au fost capabile să ofere aceste resurse, să selecteze aceste resurse să creeze şi să pună la dispoziţia clienţilor echipe şi care aveau finanţare aproape fără limită, a generat un entuziasm care a folosit într-o oarecare măsură industriei, dar vedem că se întoarce ca un bumerang şi creează ceea ce numim într-un segment al pieţei scădere sau recesiune pentru că începând de la mijlocul anului trecut şi până acum vedem pe de o parte o abandonare a proiectelor a căror finalitate sau retur pe investiţie nu este foarte vizibil, deci intră în zona de optimizare, raţionalizare a buegetelor IT, pe de altă parte vedem ciclic o tendinţă de insourcing, adică să folosim această piedere de viteză şi scădere de presiune pe piaţa muncii, în industrie pentru a recruta direct şi nu prin intermediul providerilor. Aceste două fenomene a dus la o scădere importantă a cererii care se vede pe orice alte pieţe internaţional.
Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara
► Programul de sprijinire a industriei de semiconducatori a durat destul de mult. Este vorba de un program de aproximativ 500 mil. euro în care sunt implicate companii şi universităţi pentru că lucrăm împreună. Companiile sunt participanţi direcţi, iar universităţile sunt participanţi indirecţi. Sunt practic trei companii, Continental, Bosch şi NXP. Din punct de vedere al investiţiilor europene, sunt resurse fi-nanciare care ne vor ajuta să ridicăm puţin domeniul. Acest program ne aduce în faza în care putem să gândim o linie de fabricare pe zona de semiconductori neproducând acele produse, dar putând să o facem în viitor.
► În trecut am avut ceva pe partea de semiconducatori. Pentru universităţi este important că putem atrage oameni pe care să putem să îi plătim în cadrul proiectului şi având în vedere deficianţa de resursă umană, în principal pe zona de automatică şi calculatoare ne va face să mai creştem puţin. Ocuparea în universităţi este spre 50% pe zona respectivă. Atragerea de tineri şi cercetători ne pot face să restartăm puţin şi să mai creştem. Lipsa de resursă umană limitează creşterea în aceste domenii.
Adrian Georgescu, enterprise commercial and public sector lead, Microsoft România
► AI este un subiect care va rămâne. Parteneriatul nostru cu OpenAI nu este un secret. Ideea de bază este că am gândit şi gândim această tehnologie în beneficiul utilizatorilor. Este o tehnologie care prin definiţie este mai bună cu cât este folosită mai intens.
► Pentru noi, clientul zero suntem noi angajaţii Microsoft. Tot ceea ce înseamnă instrumentele, copiloţii, clientul zero îl reprezintă angajaţii Microsoft pentru că există un pool extraordinar de resursă umană şi inteligenţă care poate să vină cu un comentariu valoros. Dintr-o perspectivă de cum funcţionăm noi ca organizaţie, cum ne uităm la piaţă şi la adopţie, zona de cybersecurity este esenţială.
► Sunt diferenţe fundamentale între uneltele gratuite de pe internet şi cele enterprise ready sau corporate ready. Este de la sine înţeles că ceea ce noi recomandăm dintr-o perspectivă de adopţie se duce în zona aceea de corporate pentru motive evidente.
Raluca Dolan, HR director, Cognizant România
►Toţi suntem interesaţi de domeniul AI. Noutatea mai recentă poate că este genAI şi faptul că au început să fie din ce în ce mai multe AI native businsses. Ne preocupă acest lucru şi să avem cât mai multe proiecte de succes. Există acei front runners, clienţi care sunt vizionari şi îşi doresc să testeze soluţiile AI pe care le dezvoltă marii jucători din timpul furtunii. Plecăm la drum, ne dăm seama că ne dorim ceva după care intervine o idee şi schimbă totul. În zona de cod ajungem la 10-15% în proiectele pe care le rulăm.
► Nu vor dispărea foarte multe roluri, ci vor fi mult mai interesante. Este ca atunci când am trecut de la trăsură la maşină. Natura umană se dezvoltă odată cu tehnologia. Eu nu mă îngrijorez. Traversăm o altă revoluţie tehnologică care va aduce evoluţia speciei umane.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
