Robotul Minerva ca: 
♦ În prezent, municipiul Bucureşti are o reţea de piste pentru biciclete de circa 56 de kilometri, aproape un sfert fiind localizaţi în sectorul 1 ♦ Însă, mai mult de jumătate din infrastructura Velo nu asigură condiţiile minime de funcţionare, conform datelor din MasterPlan Velo, aflat în dezbatere publică pe site-ul primăriei Capitalei ♦ Comparativ, Amsterdamul dispune de aproximativ 515 kilometri de piste pentru biciclete. Primăria Capitalei are în plan să dezvolte până în 2035 o reţea de 150 de kilometri de piste pentru biciclete şi o reţea secundară de 415 kilometri, care să respecte normele de siguranţă, atât pentru biciclişti, cât şi pentru pietoni şi şoferi. În acest sens, pe site-ul primăriei este pus în dezbatere publică proiectul MasterPlan Velo. Documentul de 375 de pagini arată atât stadiul actual al infrastructurii de piste pentru biciclete, cât şi planul pe care îl are primăria pentru unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa. „Dacă pistele pentru biciclete vor fi la fel ca cea de pe Calea Victoriei, nu cred că este bine. Ele trebuie să fie mai late, astfel încât să putem depăşi un alt biciclist care merge mai lent sau vreun pieton care nu e atent, mai bine semnalizate pentru ca pietonii să nu intre pe pistă şi să rişte să fie loviţi. În plus, nu este nevoie de acei stâlpi delimitatori din plastic sau din piatră pentru că sunt adevărate capcane care ne pun viaţa în pericol. Însă, spaţiu mai mult pentru biciclete înseamnă mai puţin spaţiu pentru pietoni sau pentru maşini“, spune Bogdan, un bucureştean care merge regulat cu bicicleta. El spune că pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei este singura funcţională dat fiind faptul că este semnalizată, dispune de semafoare, treceri de pietoni, însă la orele de vârf este foarte aglomerată. De altfel, datele din proiectul MasterPlan Velo arată că în prezent municipiul Bucureşti are o reţea de piste pentru biciclete de circa 56 de kilometri, aproape un sfert fiind localizaţi în sectorul 1. Însă, mai mult de jumătate din infrastructura velo nu asigură condiţiile minime de funcţionare. „Toate arterele mari din Bucureşti ar trebui să aibă piste pentru biciclete. De asemenea fiecare şosea cu două benzi pe sens pentru autoturisme ar trebui să aibă o pistă minimală pentru biciclete. Doar prin crearea de condiţii pentru biciclete vom face ca acest mijloc de transport să fie folosit mai des la nivelul oraşului. Sper să se aprobe acest master plan“, scrie un alt locuitor pe site-ul primăriei Bucureşti. Un alt cetăţean propune interzicerea accesului trotinetelor electrice pe pistele de biciclete pentru a preveni accidente şi congestie, dar şi excluderea taxiurilor din benzile destinate transportului nemotorizat pentru a asigura o utilizare corectă a infrastructurii velo. Dată fiind lipsa infrastructurii sigure, confortabile şi cota modală a acestui mod de deplasare este de doar 4%, conform unui studiu prezentat în proiect. Comparativ, Amsterdamul dispune de aproximativ 515 kilometri de piste pentru biciclete, cu o cotă modală de 32%, deci mai atractivă pentru biciclişti. Iar în Copenhaga există circa 388 de kilometri de piste pentru biciclete, având o cotă modală de 41%. Suplimentar, se arată în proiect, aceste oraşe dispun de un cadru urban atractiv, iar locuitorii aleg să meargă de multe ori fie pe jos fie cu transportul public. Astfel, în Bucureşti există doar 25 de kilometri de pistă care asigură condiţii de funcţionare, iar pentru ceilalţi 30 de kilometri care nu îndeplinesc normele sunt propuse soluţii pentru remediere. În general, în Bucureşti lunile de vară sunt preferate de biciclişti, iar vârful de trafic se înregistrează între orele 17 şi 20, iar vinerea este cea mai aglomerată zi. Mai mult, locuitorii atrag atenţia că Bucureştiul nu este conectat de alte localităţi din jur prin piste pentru biciclete, deşi numărul celor care fac naveta din Pantelimon, Corbeanca sau Chiajna a crescut foarte mult în ultimii ani. „Pur şi simplu, şi să vrem, nu putem intra în Bucureşti fără maşina personală! Staţiile terminus ale mijloacelor de transport în comun, cu excepţia metroului din zona Berceni, au rămas unde le-a lăsat Ceauşescu. Traseul de metrou nou construit, din Drumul Taberei nici nu atinge marginea cartierului. Linia de metrou spre Otopeni sau cea de cale ferată se adresează strict călătorilor ce folosesc aero-portul, rivera-nii nu au cum să le folosească. Autobuzele R400 vin din oră în oră şi nu pot respecta un grafic orar datorită aglomeraţiei de pe străzi. Aş încerca să vin pe bicicletă, dar nu pot traversa DNCB, nu sunt treceri de pietoni, iar pasarelele supraterane sunt puţine şi rare“, spune şi Cătălin. Exemple de rute unde primăria Capitalei vrea să investească în piste pentru biciclete şi perioada estimată de realizare ► 2025 – 2026 – pentru segmentul Tudor Arghezi-Jean Louis Calderon-Str. Polonă-Calea Floreasca până la intersecţia cu Str. Fabrica de Glucoză; ► 2026 – 2027 – pentru segmentul Dimitrie Pompeiu şi segmentul N.Caramfil – Elena Văcărescu – Şos. Bucureşti-Ploieşti până la intersecţia cu Bd. Aerogării; ► 2026 – 2028 – pentru segmentul Bd. Dr. Liviu Librescu – Aleea Privighetorilor; ► 2027 – 2029 – pentru segmentul Şos. Bucureşti-Ploieşti între Bd. Aerogării Şi Bd. Dr. Liviu Librescu şi Calea Floreasca, între şos. Pipera şi Str. Fabrica de Glucoza, Str. Gara Heristriu şi şos. Pipera, segmentul metrou Aurel Vlaicu – Pod Pipera. ► 2025 – 2026 – pentru segmentul Bulevardul Pavel D. Kiseleff – Mareşal Constantin Prezan; ► 2026 – 2027 – pentru segmentul Bulevardul Poligrafiei – Strada Jiului; ► 2027 – 2028 – pentru segmentul Bucureştii Noi şi Şoseaua Bucureşti-Ploieşti. ► 2028 – 2029 – pentru segmentul Calea Şerban Vodă – Şoseaua Giurgiului. ► 2028 – 2029 – pentru segmentul Şoseaua Olteniţei – Strada Sergent Niţu Vasile -Bulevardul Alexandru Obregia. ► 2024 – 2025 – pentru segmentut Şoseaua Colentina; ► 2027 – 2028 – pentru segmentul Calea 13 Septembrie între Strada Progresului şi Bulevardul Ghencea, Bulevardul Ghencea între Calea 13 Septembrie şi Strada Constantin Titel Petrescu şi Prelungirea Ghencea Sursa: MasterPlan Velo
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
