Robotul Minerva ca: 
Mihail Dimitriu, director executiv în cadrul Federaţiei Cultivatorilor de Zahăr, spune că seceta a afectat cam 20-25% din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr din zona de est a ţării, unde se află şi fabrica de zahăr Agrana din Neamţ. „Bolile de rădăcini au început să-şi facă apariţia, de aceea procesatorul a luat decizia să recolteze mai devreme, respectiv în 26-27 august au început iar pe 30 august au început procesarea“, a menţionat Dimitriu. Pe de altă parte, în Transilvania situaţia a fost mai bună. „În est însă nu se estimează producţii mai mari ca medie pe fabrică de 37-38 de tone pe hectar, adică producţii mult diminunate. Şi aici vorbim de 14.000 de hectare“. Mihail Dimitriu adaugă că nu doar secta a afectat producţia, ci şi arşiţa şi temperaturile la sol de 50-55 de grade care au perturbat grav fiziologia sfeclei de zahăr. „De exemplu nici Braşovul nu s-a simţit foarte bine anul acesta, în sensul că a suferit de secetă. Culmea şi Braşov. Este un semnal de alarmă, trebuie împinse foarte mult fondurile pentru irigaţii şi statul trebuie să ajute în sensul ăsta, pentru că fără irigat nu se poate produce. Noi la sfeclă avem irigat doar câteva procente din total suprafaţă“, a mai spus managerul în cadrul emisiunii ZF Agropower. El punctează faptul că la nivelul ţării avem o suprafaţă cultivată cu 22.600 de hectare de sfeclă de zahăr în acest an, comparativ cu 15.500 de hectare anul trecut. „Aici a fost un un factor pozitiv şi anume redeschiderea unui fabrici de zahăr (Luduşn-red.)) care părea sortită pieirii. Noi suntem unici din acest punct de vedere“. Cu toate acestea, el punctează că România mai cultivă astăzi doar circa 10% din cât cultiva înainte de Revoluţie, însă el aminteşte că nu mai putem aduce istoria înapoi şi că trebuie să vedem ce putem să facem astăzi pentru binele industriei. „Într-adevăr, cultura de sfeclă se pregăteşte de la finalul lui august, după recoltarea cerealelor. Iar procesatorii să gândească un contract, în funcţie de preţul zahărului. Dacă ne trezim în ianuarie şi februarie cu contracte, fermierii nu vor ştii către ce cultură să se îndrepte. Eu nu văd nici anul viitor mai mult de 22.500 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Deci fabricile se vor stabiliza pe această suprafaţă“. Însă, managerul atrage atenţia că este al doilea an de secetă şi crede că fermierii care au pierdut mult din producţie trebuie susţinuşi financiar . „Fermierii sunt capacitaţi tehnologic, ştiu foarte bine cum să cultive sfeclă de zahăr, dar factori limitativ acut este apa, acesta este independent de voinţa lor şi atunci trebuie să vedem ce facem. Într-adevăr, fermierii trebuie să gândească foarte serios la păstrarea apei in sol, pentru că ăsta e un element esenţial“, a punctat el.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
