Robotul Minerva ca: 
Anual, românii cheltuiesc peste 300 de milioane de euro pe produse bio, conform ultimelor date de la RetailZoom, o pondere mică în consum având în vedere că doar cifra de afaceri a companiilor producătoare de alimente este de 12 miliarde de euro anual.
♦ ZF a început o nouă campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare. Piaţa produselor organice a crescut simţitor în ultimii ani, cel puţin din perspectiva numărului de companii prezente în acest domeniu. Datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că în România sunt peste 11.000 de astfel de companii care au pariat pe produse considerate mai sănătoase, fie că vorbim de legume, fructe, carne, ouă sau chiar vinuri. Această cifră ne plasează pe locul nouă la nivel european, dar departe de Italia, Spania sau Turcia. Însă, dacă ne raportăm la suprafaţa agricolă, vedem că circa 3% din suprafaţă este cultivată în sistem ecologic. Pe de altă parte, media UE este de aproape 9%, în timp ce în Austria depăşeşte 25%. „Piaţa este acaparată de produsele care vin din afară şi care ne fac o concurenţă deloc corectă. Aici nu vorbesc doar de preţ, vorbesc şi de calitate raportată la preţ. Din păcate, România nu are programe de educaţie de consum. România face educaţie de consum doar prin reclame TV, dar dacă noi am fi avut programe de educaţie în grădiniţe, şcoli, am fi putut spera la o populaţie frecvent consumatoare de produse bio“, spune Aurel Blaj, preşedintele cooperativei agricole Bio Carpathia, formată din circa 20 de fermieri din judeţul Braşov care produc lapte, carne, fructe, legume, produse de panificaţie, dar şi miere bio. El speră că noua generaţie va fi mult mai atentă la consumul de produse bio. „Nu stăm deloc bine în ceea ce priveşte agricultura. Noi, asociaţiile din domeniu, strigăm de ani buni că potenţialul României nu este valorificat. Gândiţi-vă că doar dacă am certifica bio suprafaţa de pajişte, acolo unde nu a chimizat nimeni, putem avea lapte ecologic, carne ecologică şi mai nou lână ecologică. Vom putea aduce un plus de valoare. Ţări precum Franţa şi Austria fac acest lucru, dar noi am rămas în urmă“. România nu stă mai bine nici la numărul de fabrici procesatoare de alimente ecologice, nefiind prezentă în top zece nici la numărul de fabrici de carne şi produse din carne, nici la cele pentru procesarea sau conservarea fructelor şi legumelor. Însă, producătorii spun şi că au nevoie de acces la piaţă şi să ajungă pe rafturile magazinelor româneşti având în vedere că piaţa este acaparată de produse din străinătate care vin la un preţ mult mai mic, în unele cazuri, şi sunt preferate de marii retaileri. Însă, sunt producători care deşi nu pot intra în marile lanţuri de magazine din cauza cantităţilor limitate pe care trebuie să le producă, au găsit o cale de a se dezvolta. „Noi nu putem să colaborăm cu mari retaileri pentru că nu avem o cantitate mare de peşte în certificare ecologică. După cum spuneam, eşti limitat la cantitatea pe care o produci. Aşadar, ar trebui să ne gândim unde ne vom desface peştele. Şi singura variantă pe care am văzut-o noi a fost să înfiinţăm două băcănii, ceea ce am şi făcut. Avem două băcănii în Cluj-Napoca, două magazine unde prezentăm produsul nostru, pe care îl aducem în fiecare zi proaspăt“, spunea şi Ovidiu Oltean, cofondator al Pastrăvăriei Bolloga, care se întinde pe patru hectare şi care se află în judeţul Cluj. Anual, românii cheltuiesc peste 300 de milioane de euro pe produse bio, conform ultimelor date de la RetailZoom, o pondere mică în consum având în vedere că doar cifra de afaceri a companiilor producătoare de alimente este de 12 miliarde de euro anual. Astfel, sub 5% din vânzări de produse alimentare sunt reprezentate de produsele bio. Consumul a fost pe o pantă ascendentă în ultimii ani, iar producătorii români au găsit nişe de dezvoltare. „Noi considerăm că este un domeniu de viitor. Comisia Europeană a luat decizia ca până în 2030 să crească într-un procent semnificativ procentul suprafeţelor agricole cultivate ecologic. Se dezvoltă noi concepte. Probabil vor veni şi mai mulţi bani de sprijin pentru fermierii care vor dori să investească în agricultura ecologică.“ „Se merge şi pe conceptul farm to fork şi a lanţului scurt de distribuţie, astfel încât produsul să ajungă la consumator într-un timp scurt de la distanţe mici“, a spus Aurelian Vîlnoiu, acţionar al Bio Star Logistic, o fermă de curcani bio deschisă în Topoloveni(jud. Argeş) după o investiţie de 2 mil. euro susţinută cu fonduri europene. El crede că românii încep să caute tot mai multe produse de calitate şi că până acum în marile magazine carnea de curcan şi în special cea bio venea din import cu un preţ prea mare pentru consumatorii români. Produsele comercializate de Bio Star Logistic se găsesc atât pe site-ul propriu, dar şi în magazinele Carrefour. Pe de altă parte, Damien Thiery, directorul general al Asociaţiei Ateliere Fără Frontiere, spunea că agricultura ecologică poate fi o variantă pentru a ţine costurile sub control având în vedere scumpirile din ultimii ani ale îngrăşămintelor, pesticidelor şi a energiei. Cum arată România pe harta europeană a agriculturii organice ♦ 93 de fabrici de conservare şi procesare de fructe şi legume organice avea România în 2021, fiind pe locul 11 în Europa, conform Eurostat. Pe primele locuri sunt Italia (4.178 fabrici), Spania (3.304) şi Grecia (301). ♦ 8 unităţi de procesare şi conservare a cărnii şi produselor din carne organice avea România în 2021, fiind pe locul 16 la nivel european. Italia este pe primul loc cu peste 660 de fabrici, urmată de Spania (610) şi Cehia (217), conform Eurostat. ♦ Peste 11.000 de operatori în agricultura ecologică avea România în 2021, conform datelor MADR, pe primul loc în topul judeţelor cu cele mai multe astfel de businessuri fiind Sălaj cu peste 800 de operatori ecologici. ♦ Peste 460.000 de hectare certificate ecologic are România, suprafaţa fiind în creştere în ultimii ani. ♦ Circa 9% din suprafaţa terenurilor agricole din UE este reprezentată de agricultura ecologică, România fiind pe ultimele locuri în UE, conform Eurostat.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
