♦ Polonia, Portugalia şi Marea Britanie se numără printre ţările vizate pentru extindere ♦ De la lansarea aplicaţiei în septembrie 2024, Reverse PET a atras până acum peste 6.200 de utilizatori. Start-up-ul local Reverse PET, care a lansat în septembrie 2024 aplicaţia mobilă cu acelaşi nume, ţinteşte să ajungă la 10.000 de utilizatori până la finalul lui 2025, iar în următorii ani vizează extinderea pe pieţe precum Polonia, Portugalia şi Marea Britanie, unde vor intra în vigoare sisteme de garanţie returnare (SGR) similare celui din România. Totodată, fondatorii platformei au în plan să adauge în aplicaţie şi alte produse care pot fi reciclate, precum textile şi uleiuri uzate. În prezent, aplicaţia a ajuns la peste 6.200 de utilizatori, dintre care aproape 3.600 sunt reciclatori şi circa 2.400 sunt colectori, conform datelor furnizate de fondatori. „Pentru anul 2025 obiectivul este să ajungem la 10.000 de utilizatori în aplicaţie şi nu mai avem mult până atunci pentru că 60% din ţintă este deja atinsă. Iar pentru următorii ani vrem să ne extindem şi pe alte domenii. Vrem să ne extindem pe domeniul textilelor şi pe domeniul uleiurilor, dar şi pe alte produse care se pot recicla. Şi nu în ultimul rând pentru 2027 dorim să intrăm şi pe piaţa internaţională, adică să testăm această aplicaţie şi în alte ţări“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ion Bogatu, cofondator al Reverse PET. Aplicaţia funcţionează ca o platformă care conectează două categorii de utilizatori: reciclatorii, care au ambalaje de returnat, şi colectorii, care sunt dispuşi să preia aceste ambalaje în schimbul unei părţi din garanţie. Comenzile pot conţine între 50 şi 500 de sticle, iar garanţia de 50 de bani per ambalaj se împarte între cele trei părţi implicate – reciclator (20 de bani), colector (25 de bani) şi platformă, aceasta din urmă reţinând 5 bani (10%) pentru dezvoltare. „Oricine poate fi atât reciclator cât şi colector, poate să se schimbe în aplicaţie de la un cont la celălalt. Astfel, dacă vrei să dai sticlele de acasă, eşti reciclator şi introduci numărul de sticle, adresa şi numărul de telefon. Dacă vrei să ai venituri suplimentare eşti colector şi trebuie să depui iniţial bani în aplicaţie pentru că cu acei bani tu plăteşti sticlele pe care le preiei“, a explicat Bogdan Roşu, cofondator Reverse PET. Printre funcţionalităţile nou adăugate se numără îmbunătăţirea sistemului de adrese pentru localizarea mai exactă a reciclatorilor şi adăugarea unui istoric al plăţilor. Pentru viitor, fondatorii lucrează la implementarea unei opţiuni de donaţii. Ion Bogatu, cofondator Reverse PET: Urmează să îmbunătăţim aplicaţia şi să aducem funcţionalităţi noi cum ar fi partea de donaţii în care reciclatorii să poată dona suma respectivă pe care o încasează către o cauză nobilă. „Urmează să îmbunătăţim aplicaţia şi să aducem funcţionalităţi noi cum ar fi partea de donaţii în care reciclatorii să poată dona suma respectivă pe care o încasează către o cauză nobilă“, a menţionat Ion Bogatu. „De asemenea, din feedback-ul primit am aflat că unii utilizatori ar dori să doneze întreaga sumă colectorilor, astfel că vom implementa şi această opţiune pentru reciclatori“, a adăugat Bogdan Roşu. În prezent, există un dezechilibru între cerere şi ofertă pe platformă, cu mai mulţi utilizatori care vor să recicleze decât colectori disponibili. Din totalul de comenzi plasate, doar aproximativ 20% sunt preluate de colectori, deşi acest procent a crescut de la 7-10% cât era la început. „La început, procesul de reciclare era mai greu, adică se vedea cu ochiul liber că lumea era dispusă să adauge sticle în aplicaţie şi având şi mai puţini colectori, la început aceste sticle nu erau toate preluate. Acum am ajuns la un procent de 20% din sticlele preluate. Acum avem aproximativ 40.000 de sticle disponibile în aplicaţie“, a explicat Ion Bogatu. „În medie, pot spune că acum avem circa 200 de sticle introduse zilnic în aplicaţie de reciclatori şi circa 50 ridicate“, a completat Bogdan Roşu. Cu toate că acum există şi alte alternative pentru returnarea ambalajelor direct de la domiciului (prin intermediul supermarketurilor online), potenţialul de dezvoltare pe această zonă rămâne semnificativ. „Poate că cifrele nu sunt foarte mari, dar nu ne comparăm cu alţi jucători mult mai mari decât noi care au introdus acest serviciu. Însă pentru noi este o confirmare că funcţionează şi oamenii sunt deschişi să încerce acest serviciu“, a menţionat el. În ceea ce priveşte extinderea internaţională, fondatorii monitorizează pieţele unde urmează să fie implementate sisteme similare cu SGR. „Urmărim constant şi alte ţări din Europa. Spre exemplu, ştim că anul acesta s-a lansat acest sistem şi în Polonia, în 2026 o să fie lansat şi în Portugalia, s-a aprobat deja legislaţia, iar în 2027 va fi lansat în Anglia şi în Scoţia. Şi dacă noi deja testăm ideea în România şi vedem că funcţionează, atunci poate că avem o oportunitate să găsim parteneri din aceste ţări să mergem direct cu ideea testată şi să o implementăm şi acolo“, a precizat Bogdan Roşu.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).