Agribusiness – ZF Agropower. Cum văd băcăniile viitorul: piaţa locală s-a maturizat. Magazinele tradiţionale, cele ale producătorilor şi băcăniile au şansa să redevină majoritare în comerţ -Sinteza

♦ În prezent, universul de comerţ alimentar este reprezentat în proporţie de 60-70% de retailul modern, adică hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate, însă jucătorii din domeniul băcăniilor cu produse tradiţionale, cei care vând preponderent produse româneşti, spun că în viitor comerţul alimentar se va schimba şi că deja consumatorii caută cu precădere produse locale.

Piaţa băcăniilor cu produse locale mai are loc de creştere în contextul în care consumatorii cer tot mai multe produse româneşti, iar România merge către trendul din ţări mai dezvoltate unde locuitorii îşi fac cumpărăturile din magazine cu produse locale, fie băcănii, fie magazine de producător – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania.

„Categoric avem şansa să întoarcem roata (către magazine tradiţionale, de producător etc. – n. red.). De exemplu, în SUA în 1890, 3% dintre consumatori considerau important în procesul de achiziţie ca produsul să fie fabricat în SUA. În 2020, procentul era deja invers. Iar dacă ne amintim bine nu exista acum 15-20 de ani la noi în ţară să cumpărăm local, iar lucrurile s-au schimbat“, a spus Lucian Naş, fondator şi CEO al lanţului de bacănii Bacanalia, care a ajuns la şase unităţi în vestul ţării.

Bacanalia livrează condimente, dul­ciuri, zacuşti, sosuri, seminţe, iar în total, 23-30% dintre produse vin de pe piaţa locală având în vedere că în general condimentele nu se pot produce local.

La rândul lui, Ionuţ Grama, cofondator al reţelei de băcănii Gramador, spune că în urmă cu 15-20 de ani nu doar că nu se ştia de conceptul de produs local, ba mai mult decât atât, tot ce era de import era net superior oricărui produs românesc.

Ionuţ Grama, cofondator, Gramador: Acum, când economia României a ajuns să aibă o maturitate, să aibă producători serioşi, riguroşi cu standarde de calitate, se schimbă balanţa comercială, cel puţin în zona alimentară.

„Asta nu intru, că era adevărat sau nu, sau că asta era starea de factori, ci doar percepţia maselor. Aroma vine din Italia, produsul vine din Germania, vine de oriunde. E ceva superior. Că era într-un mental colectiv asta, că orice produs de import e ceva net superior, cu toate că nu intrăm să discutăm ce produse se importau la noi la acele momente. Eu cred că tendinţa e una foarte puternică, de a avea cât mai multe produse locale“, a declarat Ionuţ Grama, care alături de familia lui a dezvoltat o reţea de trei băcănii în Capitală. Însă, Gramador nu activează doar în comerţul cu produse alimentare, ci în spate are şi producţie.

Prima băcănie a fost deschisă în august 2020, iar astăzi Gramador înseamnă producţie, vânzare către clientul final prin cele trei băcănii şi zona de distribuţie către restul magazinelor partenere, acolo unde ne comercializăm odată produsele noastre, cât şi produsele de la alţi şase producători locali. Însă, doar în zona de băcănii, Gramador lucrează cu circa 130 de producători locali.

„Sunt câteva excepţii: lămâie din monadă, boabele de cafea din espresor şi trei sortimente de măsline. În rest nimic din zona de import“, menţionează Ionuţ Grama. Antreprenorul crede că dacă acum 15-20 de ani retailerii nu aveau poate produse locale pe care să le pună pe rafturi, acum lucrurile merg într-o direcţie bună.

„Acum, când economia României a ajuns să aibă o maturitate, să aibă producători serioşi, riguroşi cu standarde de calitate, se schimbă şi s-a schimbat şi e continuă schimbare balanţa economică, cel puţin pe produse alimentare“, crede Ionuţ Grama.

Lucian Naş crede că zona de retail se va împărţi în două ramuri. Vor rămâne pe de-o parte pe piaţă producători locali, care şi-au dezvoltat businessuri, linii de producţie performante, care vor vrea în continuare să vândă în marile reţele, pentru că au business, au producţii mari, şi evident au nevoie să vândă în foarte multe magazine.

„Şi vor rămâne, pe de altă parte, micii producători, care nu vor avea alte opţiuni, cred, decât să vândă în băcănii, în magazinele care se vor dezvolta, în magazinele de producători, pentru că ei nu au capacitatea să vândă către mari retaileri care au 200-300 de locaţii“

La rândul ei, Alina Tomescu, cofondatoare a Băcăniei lui Tomiţă, care are două băcănii în Braşov, spune că cu siguranţă trendul este către băcănii pentru că generaţia nouă nu mai găteşte acasă şi îi este dor de gustul de odinioară, de gustul mâncării făcute de bunica.

Alina Tomescu, cofondator, Băcănia lui Tomiţă: Oamenii sunt conştienţi că marile supermarketuri nu le pot aduce niciodată acele produse cu gust sau cel puţin nu la aceeaşi calitate ca într-un magazin micuţ.

„Şi gusturile astea de altă dată le întâlnim doar în băcănii şi în magazine micuţe, cu produse locale. Şi cu siguranţă oamenii îşi vor dori să consume din nou produse de genul acesta. Şi oamenii sunt conştienţi că supermarket-uri nu le pot aduce niciodată acele produse cu gust sau cel puţin nu la aceeaşi calitate ca într-un magazin micuţ“a spus ea. Băcănia lui Tomiţă a pornit dintr-o nevoie personală, în 2017, când Alina Tomescu a devenit mamă şi a avut nevoie să găsească aceleaşi produse de calitate în acelaşi loc. Ea şi soţul ei au intrat în domeniul comerţului cu alimente în 2017, iniţial online, iar apoi deschis şi o bacănie. Lucrează în prezent cu 50 de producători şi Băcănia lui Tomiţă a intrat şi în producţie, realizând în cantităţi mici dulceţuri şi produse de patiserie.

„Am avut la un moment dat şi patru locaţii în Braşov, însă o provocare foarte mare,  cel puţin la noi în oraş, sunt angajaţii şi atunci ne-am limitat la două. În momentul de faţă, echipele sunt complete, avem o gamă variată de produse, de la dulceţuri, zacuşti, lactate, brânzeturi, produse din carne de vânat, specialităţi etc“.