Robotul Minerva ca: 
*Am constat că parteneriatele public-private, inclusiv în domeniul de infrastructură, dau semne să fie un instrument eficient
Comvex Constanța semnează, zilele acestea, un protocol cu bursa de cereale Euronext, prin care dorește să promoveze o raportare a prețului cerealelor în zona Mării Negre, cu puncte de încărcare Comvex Constanța, a spus, Viorel Panait, director general Comvex, la Forumul Pieței de Capital, organizat de Financial Intelligence, pe 11 septembrie.
Domnia sa a spus: “Protocolul, în esență, este de natură să stabilească un cadru în care să putem avea raportarea acestui preț al cerealelor în condițiile FOB Constanța. Este un instrument formidabil pentru ca fermierii să aibă un reper obiectiv cu privire la prețul cerealelor, poate deveni un prilej în care publicul să aibă acces la instrumente de educare. Mă refer la înțelegerea felului în care funcționează o bursă de mărfuri, nu foarte diferit de o bursă de valori. Dar publicul trebuie să înțeleagă, trebuie să fie obișnuit cu modul în care funcționează, lucrurile duc în continuare către această convergență, spre transparență. Ar trebui să se implice și instituții de educație, de învățământ, universități, cursuri de formare, ar fi greu ca cineva să intre în domeniul acesta în lipsa educației în domeniu.
Legat de parcursul pe piața de capital, Viorel Panait apreciază că viitorul stă în deținerea publică a societăților, în reguli uniforme, în transparență: „Trebuie să milităm pentru agenți economici onești, transparenți, ale căror operațiuni să poată fi bine înțelese. Ar trebui să se aibă în vedere listarea companiilor de stat, astfel încât să aducem un suflu nou în administrarea acestora și mai ales mai multă competență. (…)
Eu cred că ar trebui să listăm 30 din companii și nu doar trei. Inclusiv experiența noastră poate să fie luată drept exemplu în această chestiune, este legată de parteneriatul public-privat pe scheme de finanțare europene.”
Domnul Panait a menționat că, în contextul evenimentelor din Ucraina, Comvex a căpătat multă vizibilitate, datorită unor dezvoltări care au fost făcute atunci când a trebuit – cel mai rapid terminal de cereale din Europa, creșterile în activitatea de manevrare a mineralelor, foarte multe schimbări în ceea ce privește lanțurile de logistică.
“Este tulburătoare perspectiva că lucrurile nu se opresc aici”, a spus Viorel Panait: „Pot să spun că au apărut materii prime care vin din Kazahstan și le duc până în Europa Centrală, dacă ne uităm pe globul pământesc vedem că parcursul acestora a ajuns să fie o treime din circumferința globului. Sunt transformări care au apărut în domeniul cerealelor și în general nu e greu de observat că lumea se schimbă.
Această chestiune a generat în mod evident și în ce privește conduita Europei, un fel de trezire. Astfel, noi eram învățați să spunem că suntem la coada Europei, că străinii ne cam desconsideră, că nu se prea uită la noi, că de fapt banii se duc în infrastructura altora, că rețeaua de transport e mai densă în vestul Europei decât este în estul Europei și evident că densitatea rețelei de transport este sinonimă cu intensitatea economică.
Cred că în momentul acesta se produce un declic, anume că înțelege și Europa că e bine să gospodărească ce are, că s-ar putea ca unele din inițiativele în discuție să fie la zona iluziei, că probabil că acest delir verde ar trebui să fie mai degrabă să zicem tratat cu obiectivitate.
Cert că în condițiile de acum și în contextul pe care l-am evocat anterior, este o problemă logistică importantă, este o situație în care sprijinul acesta pe care l-am acordat noi în anii anteriori Ucrainei și cu incertitudinea viitoare, nu poate să fie lăsat doar pe umerii unor societăți mijlocii sau mici. Nu se poate ca o problemă mare cât Europa să fie rezolvată doar prin entuziasmul unor asemenea societăți. Măcar ca simbolistică, Comisia Europeană, Europa în general, trebuie să aibă implicare.
În acest context, au apărut niște bani, nu foarte mulți, dar ca simbolistică sunt importanți.
Când am ajuns la această chestiune, acest exercițiu evident nou, pentru că nimeni nu știa până acum sau nu s-a gândit să facă pentru România asemenea lucruri, am constat că parteneriatele public-private, inclusiv în domeniul de infrastructură, dau semne să fie un instrument eficient. Ba mai mult decât atât, exercițiul pe care l-am inițiat și care va continua și în 2025 cu două dezvoltări pe care noi le vom face, și am raportat pieței de capital această chestiune, arată că entitățile private sunt mai buni gospodari ai banilor pe care îi investesc și ei, dar și Europa.
De aici până la concluzia următoare, că de fapt ar fi bine ca asemenea proiecte de anvergură să fie făcute și cu implicarea unor companii de stat, dar care să se afle în constelația de administrare de pe piața de capital, e doar un pas. Prin urmare, eficiența sau convergența utilizării fondurilor este de departe este mult mai bună în aceste condiții. Un element de noutate de exemplu este că ieri s-a anunțat aprobarea unui proiect de regularizare a Dunării care înseamnă multe sute de milioane de euro. La asta mă refer eu când spun că se pare că și noi ajungem într-o zonă în care am putea să obținem rezultate într-un asemenea context.”
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
