27.6 C
București
luni, aprilie 15, 2024

Energie – Dacă statul român s-ar decide să vândă o parte din Hidroelectrica în 10-20 de ani, ce va pune pe masă, construit de la zero? Fondul Proprietatea a luat acum 1,9 mld. euro pe active amortizate, irepetabile, puse în funcţiune de generaţii din 1960. „Hidroelectrica nu mai poate amâna ceea ce nu face de 20 de ani încoace. Investiţiile!“ – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Merita balul pentru că ieri tran zacţio narea acţiunilor Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti a devenit realitate, prin valoarea sa aces ta fiind al treilea cel mai bănos proces de listare din lume în 2023 şi fără egal la nivel euro pean...

„În plus, grupul estimează că până la încetarea contractului de concesiune (perioada rămasă fiind de 31 de ani la 31 decembrie 2022) apariţia situaţiilor care să necesite postutilizarea sau abandonarea activelor din domeniul public sau a activelor proprii - diguri...

Dar dincolo de oamenii care au pus umărul la construcţia efectivă a Hidroelectrica, au mai lipsit câţiva care au avut un rol cheie în hopurile prin care a trecut compania, una dintre cele mai mari crize fiind cea a insolvenţei din 2012...

♦ În 2011, Hidroelectrica avea o putere instalată de circa 6.200 MW, acestea fiind ultimele date disponibile pe site-ul Transelectrica, iar la finalul anului trecut capacitatea celor 188 de centrale din portofoliu era de 6.400 MW, aproape neschimbată ♦ Ieri, în prima zi de tranzacţionare a Hidroelectrica pe BVB, după un proces de listare făcut „ca la manual“, s-au împărţit în cadrul unei conferinţe extraordinare ţinute la BNR mulţumiri în toate direcţiile ♦ Prim-miniştri, miniştri, directori de autorităţi ale statului român, avocaţi, bancheri, PR-işti s-au felicitat unii pe alţii pentru recordul Hidroelectrica, pentru faptul că liderul energiei din România a strâns din toate colţurile lumii 1,9 miliarde de euro pentru un pachet de 20% din acţiuni, a treia cea mai mare listare la nivel mondial din 2023 ♦ Dar banii, deşi au fost ridicaţi pe nişte rezultate record generate de scumpirea energiei pe fondul războiului, au fost făcuţi de active puse în funcţiune începând cu anii 1960, irepetabile, amortizate, care bine îngrijite mai merg încă 100 de ani ♦ Nimeni nu a adresat nicio mulţumire celor pe umerii cărora s-au făcut averile Hidroelectrica, marjele de vis, dar o întrebare merită ridicată: după decenii de lipsă de investiţii, în 10 ani Hidroelectrica ce va pune nou pe masă astfel încât să adauge valoare peste istoria scrisă ieri?

Ieri, scările BNR aminteau cumva de cele­brele scări ale Palais des Festivals et des Congres, unde se ţine anual celebrul Festival de la Cannes. Zâmbete largi, tocuri ameţitoare, costume impe­ca­bile, strângeri de mâini, maşini negre de bogaţi pen­tru oameni care lucrează la stat erau aliniate în soa­re­le ucigător. Merita balul pentru că ieri tran­zacţio­narea acţiunilor Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti a devenit realitate, prin valoarea sa aces­ta fiind al treilea cel mai bănos proces de listare din lume în 2023 şi fără egal la nivel euro­pean. Oameni fără nicio legătură cu sistemul ener­getic se bucurau de parcă ar fi pus chiar ei umărul la această reuşită, dar de fapt unii nici nu se năs­cuseră când se ridica barajul Bicaz, de exemplu, cel cu care de fapt a în­ce­put hidroenergetica româ­nească. Unii poate nici nu ştiu că de acolo a început totul. Mai con­tea­ză? Sălile BNR arată superb, turbinele de la Porţile de Fier merg neîncetat.

În toamna anului 2010 însă, ZF a participat la evenimentul de aniversare de 50 de ani de la pune­rea în funcţiune a hidrocentralei de la Bicaz şi a avut şansa de a vorbi cu oamenii care şi-au lăsat ti­nereţea în acel şantier. „La 18 ani am fost deportaţi 2.000 de con­stănţeni. Politica lui Dej (Gheorghe Gheorghiu Dej – n.red.) ne-a deportat. Eram crema negusto­ri­mii din Constanţa, co­mercianţi de parfu­muri şi mătăsuri şi în vara lui ’52 ne-a urcat în va­goa­ne pe toţi, cu restricţie de bagaj de 10 kilograme şi am ajuns aici. Nici cel mai amă­rât om nu are 10 kilo­grame. Şi acest lucru nu ni-l făceau nişte străini. Eram români contra români. Am călătorit două zile şi două nopţi şi am ajuns la Bicaz. Aici am îm­bătrânit“, spunea atunci Con­stanţa Craiu, unul dintre miile de oameni care au ajuns la Bicaz. Când se trăgeau artificii, Constanţa Craiu tresă­rea pen­tru că îi aminteau de dinami­tele care se fo­loseau pen­tru a scoate din munte piatra nece­sară construc­ţiilor. Ieri nimeni nu şi-a amintit de aceste generaţii, doar în treacăt, fostul premier Nicolae Ciucă adre­sând câteva cuvinte. „Hidroe­lectrica este o compa­nie de elită, dobân­dită prin munca a mai multor generaţii de români“, a spus Ciucă.

 

Hidro cea unică

La finalul anului trecut, Hidroelectrica admi­nistra un portofoliu de 188 de centrale şi de staţii de pompare energetice, cele mai multe puse în funcţiune înainte de Revoluţie, amortizate, care generează marje de vis.

„În plus, grupul estimează că până la încetarea contractului de concesiune (perioada rămasă fiind de 31 de ani la 31 decembrie 2022) apariţia situaţiilor care să necesite postutilizarea sau abandonarea activelor din domeniul public sau a activelor proprii – diguri, hidrocentrale şi ecluze este improbabilă, având în vedere durata de viaţă îndelungată a barajelor, care poate fi extinsă semnificativ peste 100 de ani prin mentenanţă şi modernizări“, se arată în prospectul de listare a Hidroelectrica. Practic, Hidroelectrica doar trebuie să aibă grijă de zestrea ei. Mai are nevoie de ploaie şi profiturile sunt asigurate.

Dar dincolo de oamenii care au pus umărul la construcţia efectivă a Hidroelectrica, au mai lipsit câţiva care au avut un rol cheie în hopurile prin care a trecut compania, una dintre cele mai mari crize fiind cea a insolvenţei din 2012. Căpuşată de contracte directe, în 2012, Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa, singura modalitate prin care putea scăpa de contractele care o îngenunchiaseră. De acest proces s-a ocupat avocatul Remus Borza, absent ieri de la festivitatea de la BNR. Borza nu a putut fi contactat pentru declaraţii, dar sunt câteva comentarii de la momentul ieşirii din insolvenţă a Hidroelectrica ce merită reluate. Borza spunea în 2016 că lăsese compania pregătită pentru listare, Fondul Proprietatea putând să ridice la acel moment circa 600-800 de milioane de euro. Acum, cu un război care a dus preţul energiei la un nivel de neimaginat, FP a ridicat cu un miliard de euro în plus. „La barza chioară, îi face Dumnezeu cuib. Uneori, lentoarea statului ajută“, spun oamenii din piaţă. „Hidroelectrica este o companie unică şi ca structură şi ca profit. Este unică pentru că în timp ce alte companii de talie mare au un mix de producţie, Hidroelectrica este 100% verde. Iar listarea este foarte bună pentru că mai scoate din ingerinţa politicului. Când ai 2.000 de investitori, inclusiv instituţionali, joci după alte reguli“, mai spun oamenii din industrie.

 

Istoria din Bucureşti

Tot în 2016, Remus Borza mai spunea ceva: „Aş dori ca listarea să aibă loc doar pe Bursa de la Bucureşti. Hidroelectrica nu trebuie plimbată nici pe la Londra, nici prin alte capitale, pentru că ea este unică în lume. Pentru Hidroelectrica, sute de fonduri de investiţii ar veni să investească şi la Tirana, şi în Burkina Faso. Dacă nu pariem şi pe bursa românească, înseamnă că avem o problemă, şi economică, şi politică, şi trebuie să ne asumăm că niciodată bursa noastră nu va depăşi acel statut, de piaţă de frontieră.“ Iar acest lucru s-a întâmplat şi este cu adevărat istoric.

„România şi-a dorit ca această listare să fie doar pe Bursă, a vrut să dovedească faptul că poate absorbi tot, că avem această capacitate“, a spus la rândul său Virgil Popescu, fostul ministru al energiei, ministerul fiind condus acum de Sebastian Burduja. Tot la momentul 2016, alături de vânzarea pachetului deţinut de Fondul Proprietatea, era avansată şi ideea ca statul să fi vândut o mică parte din deţinerea sa de 80%, lucru care nu s-a întâmplat. „Listarea Hidroelectrica a ridicat evaluarea tuturor companiilor din sectorul energetic şi poate nu ar fi fost o idee rea ca statul să profite de această oportunitate creată de piaţă pentru a aduce bani“, a spus Teofil Mureşan, preşedintele grupului E-INFRA, un business care anul acesta ar putea ajunge la 3 miliarde de lei şi reuneşte companii active în domeniul proiectelor de infrastructură energetică şi de telecomunicaţii.

 

Revenirea pe şantier

Dar dincolo de banii pe care Hidroelectrica îi poate face pentru unii sau pentru alţii prin Bursă, pe termen lung crearea de valoare nu va mai putea fi realizată decât prin investiţii.

„Nu am cumpărat acţiuni acum pentru că îmi place să trăiesc din valoarea pe care o generez eu“, spune Corneliu Bodea, CEO al Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. „Dar cert este că momentul nu putea fi mai bun pentru listare. Totuşi pentru a conserva această valoare, compania trebuie să revină la investiţii“, atrage atenţia antreprenorul. Potrivit celor spune ieri la BNR, Hidroelectrica are un plan de investiţii de 7 miliarde de euro până în 2030, miza fiind de a rămâne o companie verde. Rămâne de văzut ce se va alege şi de aceste planuri. „Este de manual cum a fost gestionat procesul de listare a Hidroelectrica, de manual. Dar este clar că este supraevaluată pentru că Hidroelectrica vinde azi cu 300 lei/MWh, iar anul trecut vindea cu 3.000 lei/MWh. Anul acesta perspectivele de producţie sunt mai bune decât cele de anul trecut, aşa că probabil va fi încă un an bun, dar este clar că Hidroelectrica nu mai poate amâna ceea ce nu face de 20 de ani încoace. Investiţiile!“, spun specialiştii din domeniu.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!