Robotul Minerva ca: 
Philip Lane, economistul-şef al BCE, a avertizat că bătălia băncii pentru readucerea inflaţiei la ţinta de 2% nu este câştigată încă.
Reuniunea Fed de la Jackson Hole s-a încheiat pe un ton prudent optimist, oficialii marilor bănci centrale ale lumii semnalând că vor reduce sau vor continua să reducă dobânzile în lunile următoare cu economia mondială scăpând din strânsoarea inflaţiei post-Covid, aceştia fiind însă în acelaşi timp conştienţi de riscuri.
„A sosit vremea ca politica să fie ajustată“, a declarat ferm preşedintele Fed Jerome Powell la reniunea anuală a strategilor şi economiştilor din întreaga lume de la Jackson Hole.
Declaraţiile acestuia şi ale altor bancheri centrali prezenţi la reuniune calmează unele temeri ale investitorilor, însă există în continuare riscuri şi o nesiguranţă uriaşă, scrie Bloomberg. Nici Powell, nici ceilalţi bancheri nu au oferit prea multe indicii despre cât de rapid intenţionează să meargă cu reducerea dobânzilor în următoarele luni. Între timp, o slăbire a pieţelor muncii şi creşterii în general ia locul inflaţiei ca ameninţare de top pentru strategi.
Pe lângă Powell, mai mulţi membri ai consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene au fost de asemenea prezenţi la reuniune. Olli Rehn din Finlanda, Martins Kazaks din Letonia, Boris Vujcic din Croaţia şi Mario Centeno din Portugalia au indicat cu toţii că vor susţine o nouă reducere a dobânzilor luna viitoare, după reducerea de referinţă din iunie.
Rehn a descris procesul dezinflaţionist din zona euro ca decurgând pozitiv, acesta avertizând în acelaşi timp că perspectivele de creştere din Europa, în special în sectorul manufacturier, sunt destul de slabe“. Acest lucru întăreşte argumentele pentru o reducere de dobânzi în septembrie, a adăugat acesta.
Centeno a catalogat decizia de a reduce din nou costurile de finanţare în mai puţin de trei săptămâni drept una „uşoară“, având în vedere datele privitoare la inflaţie şi creştere economică.
În rândul oficialilor BCE, un consens pare să se formeze cu privire la încă două reduceri în acest an, incluzând-o pe cea din septembrie, atâta vreme cât inflaţia va rămâne aliniată proiecţiilor băncii, aceasta văzând-o revenind la ţintă în a doua jumătate a anului viitor.
Guvernatorul Băncii Angliei Andrew Bailey a semnalat la rândul său o deschidere pentru noi reduceri de dobânzi în momentul în care a declarat că riscurile legate de o inflaţie persistentă par să slăbească. Banca centrală britanică şi-a redus dobânda de referinţă cu un sfert de punct la începutul acestei luni la 5%, prima reducere de la începutul pandemiei.
Băncile centrale din Canada, Noua Zeelandă şi China îşi reduc de asemenea dobânzile.
După ce şeful Fed a anunţat că a venit vremea reducerilor de dobânzi, traderii se concentrează acum pe pariuri legate de amploarea primei reduceri şi pe viitoarea cale a relaxării politicii monetare.
Aceştia şi-au crescut pariurile pe o reducere de o jumătate de punct în septembrie.
La Jackson Hole, Powell a indicat că direcţia este clară, dar că „momentul şi ritmul reducerilor vor depinde de datele viitoare, de perspective şi balanţa riscurilor“.
Acesta a respins temerile că creşterea economică va trebui sacrificată pentru atingerea ţintelor de inflaţie, semnalând că recesiunea va fi evitată, potrivit Financial Times.
Economiştii prezenţi la Jackson Hole i-au împărtăşit optimismul. „Nimeni nu ştie ce vor aduce lunile viitoare, dar datele indică faptul că şomajul se va menţine scăzut“, a declarat Heather Boushey, membru al consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Joe Biden.
Cu doi ani în urmă, perspectivele erau sumbre. Majorarea agresivă a dobânzilor pentru stăvilirea celui mai violent episod de inflaţie din economiile avansate înregistrat din anii ’80 era de aşteptat să provoace un declin economic dureros care urma să coste milioane de locuri de muncă.
Însă, ultimele 12 luni au adus schimbări majore. Inflaţia a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut. Şi totuşi, oficialii sunt conştienţi de provocările pe care le au în continuare în faţă.
Faptul că marilor bănci centrale ale lumii le-a luat atât de mult timp până să înceapă reducerea dobânzilor evidenţiază amploarea problemei inflaţiei cu care s-au confruntat în ultimii trei ani.
Considerată iniţial „tranzitorie“, inflaţia s-a transformat rapid într-o problemă explozivă şi persistentă pentru consumatorii din întreaga lume. Calea înapoi către ţinta de 2% a fost una plină de obstacole, îngreunată fiind şi de conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu. Chiar la începutul acestui an, o reînviere neaşteptată a presiunilor inflaţioniste i-a pus pe jar pe oficialii americani.
Bancherii centrali nu sunt încă pregătiţi să declare victorie în lupta cu inflaţia.
Şeful Băncii Angliei Andrew Bailey a reiterat că va adopta o abordare prudentă cu privire la reducerea dobânzilor. La rândul său, Philip Lane, economistul-şef al BCE, a avertizat în weekend că revenirea inflaţiei la ţintă nu este încă sigură.
Robert Holzmann, membru al consiliului guvernator al BCE, a avertizat de asemenea că dobânzile nu vor fi reduse neapărat luna viitoare, deşi mai mulţi dintre colegii săi au semnalizat o astfel de mişcare, notează Bloomberg.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
