Robotul Minerva ca: 
Piaţa de factoring a atins 4,33 miliarde de euro în primul semestru (S1) din acest an, evoluţie în creştere cu 8% faţă de perioada similiară din 2023, un contributor important al rezultatului fiind atribuit factoringului revers, care la mijlocul acestui an a generat 43% din factoringul intern, care, la rândul său, a crescut cu 7% an/an, potrivit studiului semestrial al pieţei derulat de Asociaţia Română de Factoring (ARF), care are la bază date oferite atât de membrii ARF (bănci si IFN-uri), dar şi estimări ale asociaţiei cu privire la restul jucătorilor din piaţă.
“La mijlocul anului trecut piaţa de factoring se afla la un nivel de 4 miliarde de euro, pentru ca la final de 2023 să atingă 8.3 miliarde, în creştere cu 10 procente faţă de 2022. Iată că şi în acest an păstrăm acelaşi trend de creştere temperată a pieţei, dar care înseamnă cifre consistente realizate de la an la an”, spune Bogdan Roşu, preşedintele ARF.
Potrivit acestuia, sub aspectul tipurilor de factoring, un contributor important al rezultatului de piaţă din acest an este factoringul revers, care la mijlocul acestui an a generat aproape jumătate din creşterea generală.
“De altfel, putem spune că în ultimii 10 ani factoringul revers a avut un rol esenţial în dinamizarea pieţei şi în creşterea consistentă a volumelor anuale”, adaugă Bogdan Roşu.
Factoringul revers are la bază un alt sistem de iniţiere decât cel clasic, în sensul că este propus furnizorilor de servicii şi produse direct de către beneficiarul acestora (în cele mai multe cazuri lanţuri de Key Accounts), împreună cu instituţia finanţatoare.
Din studiul ARF mai reiese că factoringul extern a crescut cu 13% faţă de S1/2023.
Sectorul FMCG se află pe locul întâi în topul domeniilor în care se regăsesc companii care au accesat soluţii de factoring, reprezentând 17%, din totalul operaţiunilor de factoring intern, cu peste 636 milioane de euro, în timp ce locul al doilea este ocupat de companiile din sectoarele Autovehicule, Utilaje, Echipamente, unde operaţiunile de factoring au atins 516 milioane de euro, însemnând 14% din total. Pe locul al treilea se regăsesc companiile din domeniul IT&C cu 429 milioane de euro, respectiv 12% din total operaţiuni. În ceea ce priveşte factoringul de export, 56% este realizat de companiile din domeniul Metale, Chimicale, Apă, Reciclare, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, în condiţiile în care în 2023 nivelul a fost de 275 de milioane de euro.
În rândul companiilor care au accesat finanţări prin factoring intern şi de export în prima jumătate a lui 2024, cele mai mari volume au fost derulate de companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (43%), în timp ce companiile medii, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 şi 50 de milioane de euro au avut o pondere de 37% (în 2023 – 33%). Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro rămân la ponderea de 20% din volumul creanţelor cesionate în factoring, la fel ca în 2023.
Din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern si de export, contribuţia cea mai mare (53%) este a companiilor din zona Bucureşti-Ilfov (aproximativ 2 miliarde euro), urmată de zona Sud – Muntenia cu 436 de milioane de euro. O creştere spectaculoasă se înregistrează la companiile din zona de Nord-Est, care anul trecut au cesionat prin factoring creanţe de aproape 10 milioane euro. Anul acesta operaţiunile au atins aproximativ 114 milioane de euro.
Potrivit lui Bogdan Roşu, creşterea pieţei de factoring în primul semestru din 2024 poate fi explicată printr-o combinaţie de factori interni, dar şi externi. Dintre factorii interni pot fi menţionaţi diversificarea produselor de factoring disponibile, care au atras un segment mai larg de clienţi, creşterea şi diversificarea proiectelor cu finantare din PNRR care a antrenat foarte multe sectoare de activitate, nivelul încă ridicat de consum al populaţiei, alimentat de creşterile de venituri din sectorul bugetar, inflaţia încă la nivel ridicat, precum şi o anumită creştere a cererii din partea IMM-urilor, care, fiind slab capitalizate, au continuat să aibă acces limitat la finanţare bancară tradiţională pentru a-şi îmbunătăţi fluxul de numerar şi a-şi finanţa capitalul circulant.
Dintre factorii externi, Bogdan Roşu aminteşte creşterea economică modestă din Europa care a generat o cerere relativ stabilă pentru produse româneşti, şi implicit factoringul de export, precum şi reglementările naţionale şi europene care au favorizat un mediu de afaceri mai predictibil şi au permis o mai bună integrare a soluţiilor de factoring în strategia financiară a companiilor.
“Evoluţia pozitivă a pieţei de factoring din România în prima jumătate a anului 2024 evidenţiază robusteţea acestui sector în faţa provocărilor economice nationale dar şi globale. Factoringul continuă să fie un instrument esenţial pentru companii în gestionarea riscurilor şi menţinerea stabilităţii financiare, pe fondul unei cereri constante din partea pieţelor interne şi internaţionale”, concluzionează Bogdan Roşu.
Studiul privind piaţa de factoring la nivelul primelor 6 luni din 2024 a fost derulat de catre IPSOS Interactive Services în conformitate cu regulile Codului Internaţional de Cercetare de Piaţă şi Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind incluşi membrii ARF Access Financial Services IFN SA, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum şi alte instituţii financiare non-membre.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
