Banking & Servicii financiare – Calcule şi prognoze pentru 2025: creşterea taxelor este unul dintre riscurile cele mai mari. Care sunt şansele de recesiune, după evoluţia sub aşteptări din 2024? CFA România: Economia va creşte cu 1,5% în 2025, dar depinde mult de evoluţia din zona euro. Dacă zona euro intră în recesiune mai mare de 2%, România va fi în recesiune – Sinteza

♦ Sunt posibile creşteri de TVA şi de impozitare a dividendelor.

Analiştii CFA România văd o creştere economică redusă în 2025, de 1,5%, dar, spun ei, riscurile sunt mai degrabă ca evoluţia să fie mai slabă. Pentru economia României cele mai mari riscuri din 2025 sunt cererea externă slabă din zona euro şi creşterea taxelor din cauza reducerii deficitului bugetar, conform prognozelor CFA România pentru 2025.

„PIB-ul va evolua sub potenţial. Pentru anul acesta, creşterea ar putea fi undeva către 1,5%. Pentru anul viitor, estimăm tot 1,5%. Am făcut primul sondaj în rândul membrilor şi cifra este chiar uşor mai mică. Riscul este pe partea de jos. Am putea avea undeva către 1% creştere anul viitor. Au fost şi câteva opinii de recesiune. În opinia mea, a crescut riscul de recesiune, dar balanţa rămâne în favoarea creşterii economice”, spune Adrian Codîrlaşiu vicepreşedintele CFA România.

Creşterile de taxe sunt inevitabile în 2025, după ce trec alegerile, pentru că deficitul bugetar va fi în mod cert peste 7% din PIB în 2024, iar guvernul care se va constitui după alegeri va avea nevoie de venituri suplimentare la buget, pentru că angajamentele de plată ale salariilor sau pensiilor vor rămâne.

„La deficitul de colectare de TVA, suntem încă foarte sus. Alte zone de taxare pe care le vedem la risc sunt impozitarea capitalului, referindu-mă aici la dividende. De asemenea, credem că vor rămâne suprataxate domenii care au fost deja suprataxate: bănci, petrol şi gaze. Mai avem şi acest element nou, impozitarea minimă la cifra de afaceri. Deşi s-a anunţat că va fi temporară, probabil se va permanentiza cel puţin câţiva ani”, spune Alexandra Smedoiu, preşedinta CFA România.

Nu ar fi însă nevoie de taxe suplimentare pentru reducerea deficitului, dacă angajamentele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar fi respectate în următorii ani, adaugă Codîrlaşu. Este vorba de măsuri precum eliminarea excepţiilor fiscale, cum ar fi scutirile de impozit pe venit pentru domeniile agrobusiness, IT şi construcţii sau scăderea plafoanelor pentru microîntre­prinderi, care în acest moment au impozit pe venit de 3% sau de 1%, dacă au cifra de afaceri mai mică de 500.000 de euro.

„Nu e nevoie de taxe suplimentare, dacă respectăm ceea ce spune PNRR. Exact acelaşi lucru au spus şi ultima oară când am analizat din perspectiva deficitului excesiv că era suficient, mai ales că încasările au crescut, era suficient să ne ţinem de reformele din PNRR”, a completat Codîrlaşu.