Banking & Servicii financiare – Alpha Bank: România se află pe ultimul loc în regiune în ceea ce priveşte ponderea medie a veniturilor bugetare în PIB în perioada 1995-2022. În 2020-2022, România avea cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe munc în veniturile fiscale – Sinteza

România se află pe ultimul loc în regiune în ceea ce priveşte ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB în perioada 1995-2022, respectiv 32,6%, în condiţiile în care procentul a variat între 44,3% în Ungaria şi 36,6% în Bulgaria, mai mult cu 11,7pp respectiv 4 puncte procentuale faţă de România, arată o analiză Alpha Bank pe baza datelor Comisiei Europene.

În acelaşi timp, ponderea medie a veniturilor din taxe în PIB a variat între 37,7% în Ungaria şi 29,1% în Bulgaria cu 10,4pp şi respectiv 1,8pp mai mult decât în România, unde ea s-a cifrat la 27,3%.

Diferenţa dintre cei doi indicatori reprezintă venituri nefiscalizate.

Pentru a surprinde tendinţele perioadei 1995-2022, ponderile veniturilor bugetare şi fiscale în PIB au fost  calculate ca medii în cinci perioade de câte cinci ani (1995-2019) şi o perioadă de 3 ani (2020-2022). Veniturile bugetare în PIB arată stabilitate, în timp ce veniturile fiscale arată declin.

Prin urmare, stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB s-a realizat pe seama creşterii veniturilor nefiscale.

Veniturile fiscale se clasifică în trei mari categorii: veniturile din taxele pe consum, veniturile din taxele pe muncă şi veniturile din taxele pe capital.

În cazul României, evoluţia structurii veniturilor fiscale arată scăderea ponderii veniturilor din taxele pe capital,  creşterea ponderii veniturilor din taxele pe consum până în 2014, urmată de scădere şi scăderea ponderii veniturilor din taxele pe muncă până în 2014 urmată de creştere.

În perioada 2020-2022, România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%), după Polonia (36%), şi cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale.

În 1995-2022 ponderea medie a veniturilor din taxele pe muncă în PIB a fost de 11,5%, a doua cea mai mică valoare după Bulgaria (10,9%). Tendinţa a fost de uşoară creştere după 2014, de la 11% în perioada 2005-2014 la 12% în perioada 2020-2022, datorată creşterii veniturilor din cotizaţiile sociale efective obligatorii în sarcina salariaţilor.

În România aproape în totalitate taxele pe muncă sunt în sarcina angajaţilor (11% din PIB din 12% din PIB taxe pe muncă în 2020-2022). În Cehia, Ungaria, Polonia o treime din taxele pe muncă sunt în sarcina angajatorilor şi două treimi în sarcina angajaţilor. În Bulgaria împărţirea taxelor pe muncă între angajatori şi angajaţi este de 45%-55%.