În ultimii zece ani, activele din industria de asset management din România au înregistrat o creștere totală de 46% ajungând după primul semestru din 2024 la 44,360 de miliarde de lei pe cele două segmente de piață, fonduri deschise de investiții și fonduri de investiții alternative. De asemenea, numărul investitorilor în fonduri de investiții a depășit pragul de 700.000, un avans de peste 37% față de jumătatea anului 2023 și cu 8,6% față de primul trimestru al acestui an. Cum a ajuns piața de capital și, implicit, fondurile de investiții de acțiuni, la performanțe spectaculoase în primele șase luni ale lui 2024, care sunt perspectivele, cum trebuie să reacționezi dacă Bursa scade, dar și ce trebuie să știe persoanelor care se gândesc să devină investitori sunt câteva dintre temele abordate, în cadrul celei de-a doua dezbateri BVB-AAF din acest an, găzduită de Bursa de Valori București (BVB).
„Dacă ne referim la perfomanța bursei, dar și a fondurilor de investiții din primele șapte luni ale anului, putem observa că am atins maxime istorice din punctul de vedere al activelor fondurilor deschise de investiții și al numărului de investitori. În urmă cu aproximativ trei ani, numărul de investitori de la BVB era de aproximativ 100.000 și numărul de investitori în fonduri deschise de investiții era de aproximativ 400.000. Astăzi, aceste numere aproape s-au dublat: la BVB sunt peste 200.000 de investitori, iar în fondurile deschise sunt peste 700.000 de investitori. Iar din punct de vedere al activelor, de asemenea, la finalul lunii iulie, din datele pe care le avem azi, suntem la active istorice pe fondurile deschise de investiţii, ceea ce înseamnă că suntem pe un drum bun, înseamnă că transferaţi încredere. Înseamnă că efortul de a vorbi despre fonduri, de a vorbi despre performanţa fondurilor şi de a face cunoscut conceptul de fond de investiţii este unul care dă roade”, a spus Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al BVB, a spus că, în ceea ce priveşte investiţia directă pe piaţa de capital, se constată o creştere a numărului de conturi. „Am ajuns la peste 200.000 de conturi, ceea ce ne bucură foarte mult. Dar, având în vedere populația activă din România, trebuie să atingem un nivel mult mai mare”, a adăugat Adrian Tănase.
Datele prezentate de reprezentanții Asociației Administratorilor de Fonduri din România arată că, față de 2022, se observă o recuperare solidă a activelor fondurilor deschise de investiții, de la 17,4 miliarde de lei la 24,44 miliarde de lei, la finalul lui iunie 2024.
„În primele șase luni din acest an, activele totale au fost de 44 de miliarde de lei, iar din datele pe care le avem se pare că, la final de iulie, segmentul fondurilor deschise de investiții a atins un nou maxim istoric în ceea ce privește activele. Fondurile deschise de investiții locale au active nete de 24,4 miliarde de lei, în creștere cu 33,6% față de jumătatea anului 2023 și o creștere semnificativă de 10% față de primul trimestru al acestui an. În ceea ce privește intrările nete, avem un plus de 1,7 miliarde de lei. Față de anul trecut, creșterea este fulminantă, de 934%, pentru că baza de plecare a fost destul de mică, iar de la un trimestru la altul, creșterea este semnificativă, de aproape 30%. În ceea ce privește numărul de investitori, aveam 703.569 de investitori, o creștere de peste 37% față de iunie anul trecut și de 8,6% față de trimestrul anterior. Cifre foarte bune”, a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.
Potrivit statisticilor AAF, activele nete în fondurile deschise de investiții au crescut cu 34% față de iunie 2023, cea mai mare creștere procentuală fiind înregistrată de fondurile de acțiuni, de 77,7% (+2403 mRON), apoi de fondurile multi-active, cu o creștere de 54,7% (+1039 mRON), de alte fonduri, care au crescut cu 28,4% (+884 mRON) și apoi de fondurile de obligațiuni și venit fix, care au înregistrat o creștere de 18,1% (+ 1824 mRON). Cotele de piață ale FDI-urilor locale la finalul lunii iunie 2024 au fost următoarele: 45,5% fonduri de obligațiuni, 25,5% fonduri de acțiuni, 15,1% alte fonduri locale și 13,4% fonduri diversificate. În ceea ce privește creșterea numărului de investitori în primele șase luni ale acestui an, cei mai mulți au intrat în fondurile diversificate (+56,694), în cele de acțiuni (+38,384) şi în alte fonduri (+60,951).
Toți cei prezenți la dezbatere au susținut că în prima jumătate a anului 2024 piața locală de asset management a înregistrat o evoluție peste așteptări, mai ales pe segmentul fondurilor de acțiuni.
„Dacă luăm în calcul peste 200.000 de investitori cu conturi individuale la BVB și cei peste 100.000 de investitori în fondurile de acțiuni, care duc ponderea fondurilor de acțiuni la peste un sfert din totalul activelor din piața fondurilor de investiții, fără precedent în istoria pieței locale, avem 300.000 de români care și-au văzut averile financiare crescând într-un ritm fără precedent. Îmi doresc să continue acest trend cât se poate de mult, salutăm performanța, dar în același timp trebuie să ne calibrăm așteptările pentru viitor. Cred că cel mai probabil lucrurile se vor tempera de acum înainte”, a explicat Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.
În opinia reprezentanților fondurilor de investiții prezenți la dezbatere, performanțele înregistrate de piața de capital și de cea de asset management se datorează contextului economic local și internațional cu precădere favorabile, în special cel local, în pofida unor multiple provocări, a cererii crescute în condițiile în care oferta pe piața de capital locală este destul de limitată, a politicii de dividende derulate de companiile listate la BVB. Nu în ultimul rând, o importanță foarte mare au avut-o și programele de educație financiară și campaniile de informare de care fondurile de investiții au beneficiat în ultimii ani pentru ca tot mai mulți români, investitori sau potențiali investitori, să afle despre avantajele alegerii acestor produse de economisire pe termen lung, care într-o abordare prudentă, echilibrată, au la bază investiții constante și recurente.
„Un investitor nu poate să regrete că a ales un produs de economisire bazat pe recurență lunară.
Într-un interval de timp, mai lung sau mai scurt, în contul de investiții se acumulează o sumă de bani care începe să conteze. Altfel, această sumă n-ar fi existat, s-ar fi pierdut în bugetul lunar de economii. Noi ne-am concentrat să explicăm investitorilor avantajele acestor produse de economisire și cred că toți cei din această piață au făcut acest lucru. În continuare suntem mult sub potențial. La nivelul întregii industrii sunt poate 800.000 de conturi de investiții, dar dacă ne uităm la clienții băncilor, numărul este de zece ori mai mare. În câțiva ani, activele fondurilor de investiții se pot dubla, chiar tripa”, a spus Dan Dascal, director general BT Asset Management.
Ce ar trebui să facă o persoană cu investiții în acțiuni sau în fonduri de acțiuni atunci când bursa scade? „În niciun caz să reacționeze ghidat de emoții”, sunt de părere reprezentanții celor patru fonduri de investiții prezenți la dezbatere.
„Nu ar trebui să facă nimic diferit de ceea ce făcea și înaintea scăderilor. Așa cum a arătat istoria, dacă ne uităm pe un termen suficient de lung, de 3-5-10 ani, toate scăderile bursei au fost recuperate și, ulterior, depășite. Trebuie să încercăm să nu ne speriem. Nu e simplu. Ca să ajungem acolo cred că trebuie să facem o alocare foarte bună a economiilor pe diferite clase de active, în primul rând. Adică, din economiile disponibile, să plasăm în fonduri sau acțiuni la bursă doar un procent bine gândit, al cărui risc putem să ni-l asumăm, iar diferența să o păstrăm în active fără risc, ca de exemplu, depozite bancare sau titluri de stat. Nimeni n-ar trebui să recomande cuiva să investească toți banii la bursă sau într-un fond de acțiuni. În al doilea rând, trebuie să abordăm investiția în fonduri sau în acțiuni pe termen lung încă de la început. Cineva poate a citit că bursa a crescut foarte mult în ultimul an și apoi se gândește că va câștiga la fel de mult în următoarele 12 luni. Acest lucru este greșit. Investim la bursă în acțiuni sau în fonduri de acțiuni, pe termen lung (de preferat, cu investiții recurente, realizate lunar, de exemplu). Ne putem aștepta la performanțe doar pe termen lung și nu trebuie să fim dezamăgiți sau să ne speriem dacă în prima lună vedem o scădere de 5-10%, de exemplu”, a explicat Răzvan Pașol, CFA, director general SAI Patria Asset Management.
În momentul de față, în România, datorită digitalizării serviciilor a devenit tot mai ușor și mai accesibil să devii investitor prin intermediul unui fond de investiții. Pentru perioada următoare, reprezentanții fondurilor de investiții prezenți la dezbatere nu se așteaptă la o perioadă agitată la BVB și pentru că 2024 este an electoral.
„Pentru al doilea semestru din acest an, sunt moderat-optimist. Recomadarea este că trebuia să fi investit. La începutul anului, nimeni nu credea că performanțele de la BVB vor fi atât de bune, iar aceasta este încă o lecție că trebuia să fi investit deja. Pot apărea oricând episoade cu o volatilitate mai ridicată, dar acele momente pot fi fructificate, sunt momente în care investitorii pot cumpăra active financiare cu un preț mai mic. Oamenilor trebuie să li se spună că pe termen lung există și volatilitate. Atunci trebuie să urmeze teoria, nu emoțiile. În ultima parte a lui 2024 și începutul lui 2025, dacă contextul extern ne ajută, vom trece mai ușor și peste hopurile interne care vor apărea după alegeri”, a spus Alexandru Combei, CFA, director de Investiții BRD Asset Management.
Evenimentul „Performanţa fondurilor de investiţii în prima jumătate a anului. Dezbatere cu administratori de fonduri de investiţii” a fost organizat de BVB și AAF, la sediul BVB.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).