16 C
București
joi, mai 23, 2024

Banking & Servicii financiare – Anemia germană este cronică şi a devenit o frână pentru industria est-europeană. Noroc că în regiune consumul se dezgheaţă. În Europa de Est se pot observa câteva tendinţe. Pe măsură ce inflaţia dă înapoi, salariile încep să înregistreze creşteri reale, mai mari decât rata inflaţiei, iar băncile centrale reduc dobânzile – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Mai mult de 60% dintre exportatorii cehi aprovizionează piaţa germană, iar o şesime dintre aceştia nu exportă pe nicio altă piaţă, potrivit unui studiu al băncii centrale cehe.

Producţia industrială a Germaniei a scăzut din nou în decembrie, în che ind anul 2023 cu 10% sub nivelul de dinainte de venirea pandemiei de COVID-19.

În Europa de Est, producţia industrială s-a prăbuşit cu aproape -9% în Ungaria, în decem brie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Cele mai expuse economii la anemia germană sunt cele din Europa Centrală şi de Est. Cehia îşi trimite peste 30% din exporturi în Germania. Mai mult de 60% dintre exportatorii cehi aprovizionează piaţa germană, iar o şesime dintre aceştia nu exportă pe nicio altă piaţă, potrivit unui studiu al băncii centrale cehe. 30% din exporturi îşi trimite şi Austria în Germania. În cazul Poloniei şi Ungariei, ponderea este de 25-27%. România are cea mai mică expunere, de 21% anul trecut.

Producţia industrială a Germaniei a scăzut din nou în decembrie, în­che­ind anul 2023 cu 10% sub nivelul de dinainte de venirea pandemiei de COVID-19. Anul trecut, pro­ducţia industriei manufacturiere s-a contractat în ritm anualizat timp de opt luni, din care şapte consecutive. Astfel, sectorul, cel mai mare din Europa, arată că are aprobleme în chiar struc­tura sa, şi nu doar ciclice. Vânzările de retail, un indicator al consumului şi al încrederii consu­ma­torilor, şi-au continuat şi ele declinul.

În Europa de Est, producţia industrială s-a prăbuşit cu aproape -9% în Ungaria, în decem­brie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Economia ungară se reindustrializează forţat prin expansiunea sectorului auto. Acolo, toţi cei trei mari constructori de maşini germani, Volkswagen, Daimler şi BMW, au fabrici sau îşi construiesc. În acelaşi timp, consumul îşi revine odată cu frânarea bruscă a inflaţiei.

În decembrie, vânzările de retail au scăzut cu doar -0,1% în ritm anualizat, potrivit datelor Eurostat, şi au fost cu 1,4% mai mari decât în luna anterioară. Pentru o economie în care retailul a plonjat şi cu 8% în lunile de vară, este un semnal bun. În Polonia, cea mai mare eco­nomie est-europeană, producţia industrială şi-a continuat în ultima lună a anului trecut retragerea observată în cea mai mare parte din 2023. A scăzut cu -4% an la an, trasă în jos mai ales de industriile orientate spre export. Iar perspectivele nu sunt încurajatoare.

Un indice anticipativ PMI realizat de S&P Global pentru luna ianuarie arată scădere. Comenzile noi au înregistrat cea de-a 23-a lună consecutivă de evoluţie negativă. Însă perspec­tivele nu sunt înfricoşătoare, după cum spun analiştii de la PKO Bank Polski. Vân­zările de retail şi-au mai revenit, cu o creştere uşoară în decembrie, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după scăderi în cea mai mare parte a anului.

La fel ca banca centrală ungară, cea poloneză este în plin ciclu de reducere a dobânzilor. În privinţa vânzărilor de retail, Eurostat calculeză evoluţia în volum. Altfel, ca cifră de afaceri, retailul polonez a crescut cu 4% în 2023, potrivit organizaţiei Retail Institute din Polonia. Însă o astfel de creştere poate fi amăgitoare având în vedere că Polonia s-a confruntat anul trecut cu o inflaţie mult mai mare, de peste 11%. În Cehia, cea mai matură economie est-europeană şi orientată mai mult spre exporturi, producţia industrială a scăzut cu 0,7% în decembrie, faţă de decembrie anul trecut. Iar 2023, în ansamblu, a însemnat practic stagnare, un an pierdut. Însă lună la lună, de­cembrie a adus creştere, una chiar substanţială, de aproape 3%, o revenire care reflectă dez­gheţarea activităţii din industria auto, potrivit institutului de statistică ceh.

De asemenea, comenzile cresc şi ele. Acti­vitatea din industrie impulsionează discuţiile despre slăbiciunea economiei cehe, care nici acum nu a recuperat ce a pierdut în pandemie, fiind dependentă de Germania, cel mai mare partener comercial al său. Dacă Germania a ajuns să fie considerată bolnavul Europei, Cehia este bolnavul Europei de Est. Vânzările de retail cehe, sub impactul exploziei preţurilor, s-au prăbuşit timp de 18 luni la rând şi au ieşit din vrie abia în noiembrie. În decembrie au cres­cut cu 1,6% în ritm anualizat. Din acest punct de vedere, România stă cel mai bine nu doar în regiune, ci în Europa, dacă din com­paraţie sunt expluse economiile mici sau cele turistice. Vânzările de retail au crescut cu aproa­pe 2% în decembrie în ritm anualizat. Au scăzut, însă, marginal lună la lună. Banca Naţională a României este singura dintre marile bănci centrale est-europene care nu a început încă să reducă dobânzile.

În aceste condiţii, în Europa de Est se pot observa câteva tendinţe. Pe măsură ce inflaţia dă înapoi, salariile încep să înregistreze creşteri reale, mai mari decât rata inflaţiei, iar băncile centrale reduc dobânzile. Încrederea populaţiei se îmbunătăţeşte, rezultatul fiind creşterea sau dezgheţarea consumului. Pe de altă parte, industria bate pasul pe loc, în ton cu recesiunea industrială prelungită din Germania, cel mai mare partener comercial al regiunii.

De altfel, industria germană, care contribuie cu un sfert la economia ţării, aceasta la rândul ei reprezentând un sfert din economia UE, este în cea mai lungă recesiune a sa din istorie. Iar cele mai expuse economii la anemia germană sunt cele din Europa Centrală şi de Est. Cehia îşi trimite peste 30% din exporturi în Germania.

Mai mult de 60% din exportatorii cehi aprovizionează piaţa germană, iar o şesime din aceştia nu exportă pe nicio altă piaţă, potrivit unui studiu al băncii centrale cehe. 30% din exporturi îşi trimite şi Austria în Germania. În cazul Poloniei şi Ungariei, ponderea este de 25-27%. România are cea mai mică expunere, de 21% anul trecut.

 



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!