Robotul Minerva ca: 
Mulţi politicieni ies public şi spun că susţin drepturile consumatorilor, dar realitatea este alta. Un proiect de lege care ar putea îmbunătăţi relaţia consumator – bănci zace de peste şapte ani în Parlament.
Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, ultima actualizare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi este din 27 iulie 2019, în condiţiile în care documentul a fost înregistrat pentru dezbatere în Camera Deputaţilor în… 4 noiembrie 2015.
Încă din 2015, asociaţiile de consumatori au adus amendamente la acest proiect de lege, însă documentul stă, încă, „în adormire” în Parlament. În 2015, reprezentanţii asociaţiilor de consumatori spuneau că neclarităţile de la OG 38 trebuie corectate pentru că, altfel, ar putea limita drepturile consumatorilor în litigiile cu băncile.
OG 38/2015 stă la baza înfiinţării CSALB – Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar. Potrivit OG 38/2015, activitatea Centrului SAL este coordonată de un Colegiu de coordonare format din 5 membri desemnaţi, câte unul, de către următoarele entităţi:
a) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
b) Asociaţia Română a Băncilor;
c) Banca Naţională a României;
d) asociaţiile de consumatori care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 32 sau în art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) un membru independent ales de către cei 4 membri desemnaţi conform lit. a)-d).
Problema este că, de peste șase ani, mai precis din octombrie 2016, în Colegiul de Coordonare al CSALB nu există reprezentant al Asociaţiilor de Consumatori, aşa cum prevede legea.
În prezent Colegiul de Coordonare este format din Alexandru Păunescu – din partea BNR, Luminița Malanciuc – din partea ARB, Simona Vîlceanu – membru independent, Felix Daniel Manta – din partea ANPC.
De ceva vreme, conducerea ANPC vrea să-şi revoce reprezentantul din Colegiul de Coordonare, dar nu poate, pentru că OG spune că ordinul de revocare trebuie să aibă atașat și motivul, adică încălcarea OG 38/2015 sau condamnarea persoanei în cauză.
Adică, omul poate să încalce aproape orice lege, mai puţin OG 38/2015 sau o lege care duce la condamnare, şi poate sta în Colegiul de Coordonare până la expirarea mandatului, deces ori imposibilitatea definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 120 de zile consecutive.
Cât priveşte revocarea pentru condamnare, aceasta are loc doar la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru săvârşirea unor infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului sau pentru alte infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare.
Pe 3 mai, ANPC a trimis o adresă prin care solicită CSALB, în condiţiile în care domnului Felix Daniel Manta “i-a fost încetată exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice vacante de Secretar General din cadrul Autorităţii”, să ia act de “încetarea de drept a desemnării din partea instituţiei ANPC a acestuia din cadrul Colegiului de Coordonare”.
Tot ANPC a trimis către domnul director al CSALB, Liviu Fenoghen, ca Felix Daniel Manta “să nu mai participe în cadrul întrunirilor colegiului de conducere până la soluționarea definitive” a procesului dintre CSALB şi Ministerul Energiei. (n.r. procesul a fost preluat de Ministerul Energiei, după splitarea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri).
Horia Constantinescu ne-a spus: “Așa scrie la lege. Noi i-am notificat, iar regulamentul CSALB pare că nu permite decât prin demisie. Este o situație inedită. Am discutat cu domnul fost secretar general (n.r. Felix Manta) încă de pe vremea când era secretar general al instituției, persoană ce veghează, conform atribuției funcției, la respectarea legalității. Dânsul a stabilit tot felul de artificii, în condițiile în care o demisie ar fi fost corectă în raport atât cu Ministerul Economiei, din a cărui structură, indirect, și domnia sa face parte, cât și în raport cu decizia instanței, fie și într-o primă instanță, care stabilește și dă dreptate Ministerului de resort, din a cărei coordonare facem și noi parte”.
Potrivit raportului de activitate al CSALB pe 2022 dat publicităţii în februarie 2023, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar are în vedere continuarea acțiunii în contencios administrativ, înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub numărul de dosar: 6047/2/2018, având ca obiect contestația CSALB împotriva Deciziei nr. 2377/DA/31.05.2018, emise de către Ministerul Economiei cu privire la înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România – procesul este în curs de derulare, iar instanța s-a pronunțat pe fond (după 4 ani și 3 luni, în data de 11.11.2022 à acțiunea în contencios administrativ a fost respinsă, iar după ce hotărârea va fi motivată și comunicată, CSALB va extrapola motivele de recurs.
Deşi CSALB nu a catadicsit să ne răspundă la solicitări, înţelegem că domnul Liviu Fenoghen ar fi spus pe undeva că Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor nu a transmis CSALB până acum un ordin de revocare a reprezentantului său din structura Colegiului, după cum nu a existat nici demisia acestui reprezentant.
Astfel, CSALB nu spune, public, că a primit cel puţin o cerere de la ANPC de încetare a desemnării lui Felix Manta din Colegiul de Coordonare CSALB, ci se limitează doar să spună că a nu primit ordin de revocare, vrând să lase impresia că cineva minte.
Dar OG este neclară, aşa cum au spus şi asociaţiile de consumatori.
Potrivit Ordonanţei nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi:
“(7) Mandatul de membru al Colegiului de coordonare încetează: a) la expirarea duratei; b) prin demisie; c) prin deces; d) prin imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 120 de zile consecutive; e) la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni din cele prevăzute la alin. (5); f) prin revocare, pentru încălcarea prezentei ordonanţe sau pentru condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la alin. (5) lit. e). (8) Membrii Colegiului de coordonare sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin. (7) lit. f), de către autoritatea care i-a numit, respectiv de cei 4 membri ai Colegiului de coordonare pentru membrul independent ales”.
Practic, un membru al Colegiului de Coordonare poate fi revocat de către instituția care l-a numit doar dacă încalcă OG 38/2015 sau dacă este condamnat.
În plus, surse din piața bancară ne-au declarat că CSALB nu mai poate fi considerată o instituție neutră, în condițiile în care unii avocați, care sunt și conciliatori CSALB, reprezintă băncile în mai multe procese cu ANPC privind măsura încetării practicilor comerciale incorecte. Acestea susțin: “S-a ajuns la situația în care acești conciliatori, care ar trebui să fie și de partea consumatorilor, să reprezinte băncile în relație cu Autoritatea. Cum mai poate există independența CSALB, dacă ei sunt împotriva consumatorilor în astfel de procese? Nu există un conflict de interese în faptul că CSALB este finanțat de către bănci și avocații/conciliatorii CSALB sunt plătiți tot de bănci în procesul cu ANPC?”
Contactat de noi, Horia Constantinescu, președintele ANPC, ne-a declarat: “Părerea ANPC în legătură cu CSALB este dată de faptul că la procesul intentat de către Ministerul Economiei acestei structuri s-au pus suficient de multe concluzii legate de funcționarea legală sau nu a acestei variante de soluționare alternativă a litigiilor. Așa că această situație nu cred că vine să facă altceva decât să sublinieze că întreaga structură ar trebui reevaluată.
Din această structură lipsește un reprezentant al Asociațiilor Consumatorilor, lipsesc foarte multe dintre susținerile obligatorii ale structurii Ministerului Economiei și transmiterea acestora către structurile ce ar trebui să își dea sau nu acordul pentru funcționarea acestei variante.
Sunt multe semnele de întrebare care, în opinia mea, ar trebui lămurite.
Într-o primă instanță, Ministerul Economiei a câștigat acest proces. Ori de la acel moment, eu nu cred că autoritatea noastră, aflată în coordonarea Ministerului Economiei, se mai poate abate în vreun fel.
Cu toate acestea, avem cramponat acolo un reprezentant ce refuză să-și dea demisia, în persoana fostului secretar general al instituției, domnul Felix Manta, actualmente comisar șef adjunct la Mehedinți, de unde și venise. Noi l-am notificat pe dânsul legat de faptul că, o dată ce suntem în acest proces alături de Ministerul Economiei, nu putem avea în continuare un reprezentant în cadrul CSALB, dar dânsul pare mult mai mult interesat de latura financiară a participării și refuză să-și dea demisia.
Am avut o corespondență în acest sens și cu structura CSALB și am arătat că nu înțelegem să îl mai susținem pe domnul Felix Manta în cadrul acestei variante. Ni s-a răspuns că, în conformitate cu statutul CSALB și cu regulile stabilite de către dânșii, acest lucru se face numai prin demisie. Or, dacă ar fi existat această demisie, atunci CSALB nu ar mai fi putut funcționa legal. Probabil în spatele unor uși închise funcționează și alte reguli.
Eu nu cred că, în nicio variantă, așa cum spune înțelepciunea populară, lupul poate fi pus paznic la oi. CSALB trebuie să fie o structură independentă. Aici nu vorbim de ceva care trebuie să protejeze pe una sau pe cealaltă dintre părțile implicate într-o soluționare alternativă, fie consumator, fie structură bancară, ci trebuie să vorbim de o variantă asimilată medierii, un raport corect în legătură cu așteptările consumatorilor și bineînțeles și ale sistemului bancar. Varianta de mediere trebuie să fie agreată și acceptată de ambii. Or, iată că la acest moment pare că întreaga structură funcționează mai aproape de sistemul bancar. Nu mă erijez în a stabili dacă bine sau rău, ci probabil ar trebui pus acest lucru sub semnul întrebării”.
În cadrul unei conferințe de presa organizată acum câteva săptămâni, Horia Constantinescu, președintele CSALB, a declarat public: “Am retras reprezentantul ANPC din Colegiul de Coordonare al CSALB, o entitate controlată de bănci.
Opinia mea a fost încă din primul mandat că nu avem de ce să avem un reprezentant acolo, atât timp cât Ministerul Economiei în subordinea și în coordonarea căruia de aflăm este în proces cu această structură. Dar cel pe care l-am găsit ca reprezentant al ANPC la CSALB (n.r. Felix Daniel Manta) la a doua mea numire ca președinte ANPC a fost notificat de către mine să se retragă, ne-a explicat foarte clar că reparându-și dinții are nevoie de cei 5000 de ron pe care îi primește de la această structură. Este libertatea dansului. La momentul la care noi vom considera că lucrurile trebuie să ajungă la final vom demara inclusiv imputarea sumelor către domnia sa încasate pe nedrept. Asta e poziția mea în raport cu CSALB. CSALB nu are nici măcar reprezentant din partea Asociațiilor de Consumatori, așa cum spune legea. Mi-e greu să cred că trei s-au votat între ei și acolo este o poveste foarte dreaptă și foarte vertical”.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
