Robotul Minerva ca: 
BCR, a doua cea mai mare bancă din România, îşi revizuieşte în jos prognoza de creştere economică în 2024, la +1,9%, de la +2,6%, cât era anterior. Actualizarea prognozei vine ca urmare a creşterii economice de numai 0,7% în prima jumătate din 2024, în loc de o creştere de 2-3%, cât se aşteptau analiştii financiari, dar şi guvernul.
„Revizuim în scădere prognoza de creştere a PIB-ului pentru 2024 la +1,9%. Prima estimare a creşterii PIB-ului din trimestrul al doilea al anului 2024 a confirmat în mare măsură estimarea preliminară, iar seria de date istorice nu a suferit modificări semnificative. Economia României a crescut cu +0,1% trimestrial şi cu +0,8% anual în trimestrul al doilea al anului 2024. Din perspectiva cererii, povestea este clară: contribuţiile pozitive ale consumului şi investiţiilor la creşterea anuală a PIB-ului au fost anulate de exporturile nete şi stocuri. Având în vedere datele recente, revizuim creşterea PIB-ului la final de an la +1,9%, de la +2,6% anterior. Păstrăm neschimbată estimarea de creştere pentru 2025 la +3,4%, însă riscurile sunt orientate mai degrabă în jos, judecând după perspectivele cererii externe şi consolidarea fiscală probabilă”, notează Vlad Ioniţă, analist financiar la Erste, grupul din care face parte BCR.
Produsul intern brut (PIB) a crescut în primul semestru (S1) din 2024 cu 0,7%, pe serie brută, comparativ cu S1/2023. În urma publicării datelor detaliate, analiştii financiari şi-au actualziat prognozele de creştere economică pentru 2024. Toate prognozele din acest moment văd o creştere economică în 2024 şi o accelerare a economiei în trimestrul al doilea.
Ce mai scrie Vlad Ioniţă, analist BCR:
Aşa cum sugerau indicatorii de frecvenţă ridicată, din perspectiva cererii, principalul motor de creştere a fost consumul gospodăriilor, adăugând +4,7 puncte procentuale la creşterea anuală de +0,8% a PIB-ului în trimestrul al doilea din 2024. Formarea brută de capital fix a avut, de asemenea, o contribuţie pozitivă de +1,4 puncte procentuale. Totuşi, datele arată că cea mai mare parte a creşterii consumului a venit pe fondul unei cereri mai mari pentru produse de import, corelată cu o cerere slabă pentru exporturile româneşti. Aceasta a fost principala noastră îngrijorare când am văzut cifrele preliminare şi a fost singura explicaţie logică pentru datele dezamăgitoare. Exporturile nete au avut o contribuţie negativă de -4,4 puncte procentuale la creşterea anuală din trimestrul al doilea 2024. Stocurile au redus, de asemenea, o parte din impulsul de creştere în acest trimestru, cu o contribuţie de -1,4 puncte procentuale. Privind la creşterea anuală de +0,7% din prima jumătate a anului 2024, imaginea rămâne aproximativ aceeaşi.
Din perspectiva ofertei, structura a fost destul de slabă. Contribuţia totală la creşterea anuală de +0,8% a PIB-ului în trimestrul al doilea 2024 din comerţ şi servicii a fost zero, majoritatea componentelor având contribuţii aproape de zero. Agricultura a adăugat +0,3 puncte procentuale, iar construcţiile +0,2 puncte procentuale. Industria continuă să influenţeze negativ creşterea PIB-ului, cu o contribuţie de -0,1 puncte procentuale. Structura pentru prima jumătate a anului este relativ similară.
Privind înainte, exporturile nete ar trebui să fie principalul punct de atenţie pentru creşterea PIB-ului din acest an.
Consumul se află într-o formă bună, susţinut de creşterea puternică a salariilor nominale, inflaţia mai scăzută şi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă. Însă aceasta pare să fie atât o binecuvântare, cât şi un blestem pentru creştere, deoarece majoritatea produselor cumpărate provin din import.
Exporturile sunt, de asemenea, într-o formă destul de proastă, deoarece cererea externă rămâne nefavorabilă, mai ales din zona euro şi, în mod special, din Germania, care este cel mai important partener comercial. Fără o îmbunătăţire semnificativă pe partea de exporturi, creşterea României din acest an ar putea dezamăgi. Aceasta este mai degrabă o problemă structurală a economiei româneşti.
Dimensiunea, forma şi amploarea consolidării fiscale aşteptate anul viitor vor fi foarte importante pentru creşterea PIB-ului în 2025. Investiţiile, care continuă să contribuie pozitiv la creşterea PIB-ului şi par să fie într-o formă bună, susţinute în principal de investiţiile în infrastructura de stat, ar putea începe să dea roade în anii următori, dar pe termen scurt este puţin probabil ca efectele pozitive din această direcţie să fie semnificative.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
