Robotul Minerva ca: 
Bancherii sunt optimişt, se vede o dinamică mai mare în cazul persoanelor fizice la începutul anului 2024, faţă de anul trecut, iar aşteptările pentru a doua parte a acestui an este ca dobânzile să înceapă o scădere măcar lentă, a spus Bogdan Neacşu, Preşedinte executiv, CEC Bank şi Preşedinte, Asociaţia Română a Băncilor (ARB), în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2024, ziua 1.
“Observăm că în cazul persoanelor fizice, acest început de an a fost mult mai dinamic decât perioada anului anterior. Probabil şi din cauză că salariile auj cunoscut o oarecare creştere raportat la anul trecut. Suntem optimişti pentru partea a doua a acestui an. Suntem şi foarte atenţi la ce se întâmplă în economie, cum inflaţia reuşeşte să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la parte de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi Guvern, decidenţii politici’, susţine Bogdan Neacşu.
Ce a mai spus Bogdan Neacşu, Preşedinte executiv CEC Bank şi Preşedintele ARB:
► Eu n-aş spune că sistemul bancar scade chiar dacă economia creşte. Nivelul de incluziune financiară a cunoscut un ritm semnifictiv. În cadrul incluziunii financiare ne apropiem de 70% .Sunt paşi importantţi pe care sistemul bancar din România îi face tocmai pentru a sprijini această creştere economică. Această creştere economică este influenţată şi de partea de active financiare din România, dar şi prin finanţările care se fac de către companiile mamă prezente în România
► Vorbim de un sistem bancar sănătos, foarte rezilient, solvabilitatea este undeva la 23% dacă este să ne uităm acum, lichiditatea sistemului este foarte mare, depozitele sunt într-o creştere fulminantă, lucru care dovedeşte o sănătate a unui sistem financiar.
► La fel şi profitabilitatea pentru că prin aceasta practic întărim baza de capital a băncilor şi dovedim o rezilienţă mai bună atunci când economia mai cunoaşte şi coborâşuri. Am văzut lucrurile aceastea, am experimentat lucrurile aceastea într-o perioadă mai lungă 2008-2014, când abia atunci economia şi-a revenit, iar băncile au suportat toate aceste lucruri cu banii propriilor acţionari. Statul nu a trebuit să intervină pentru a sprijini vreo bancă din România în toată această perioadă. Cifrele acestea confirmă că suntem pregătiţi de orice şi facem faţă la orice lucruriri neprevăzute.
► Băncile din România se axează pe dezvoltare companiilor din România şi pe dezvoltarea operaţiunilor. Fie să atragă clienţi noi, fie să motiveze antreprenorii să îşi asume proiecte, practic să îşi expandeze activitatea compercială sau de producţie. Investim în propriile mecanisme de promovare a produselor. Băncile sunt printre primele la nivel de investiţie în digitalizare şi automatizare sau securitatea operaţiunilor.
► Sistemul bancar din România nu este cel mai profitabil dacă este să ne raportăm la celelalte industrii. Este profitabil, este o profitabilitate care a cunoscut o îmbunătăţire accentuată, cel puţin în ultimii 2 ani de zile, dar dacă este să ne raportăm cu alte segmente mai avem de recuperate din acest punct de vedere.
► Anul trecut am observat o creştere a creditării de 10,2%-10,5% ca ritm anual. Anul acesta observăm, cel puţin până la finalul lunii aprilie un ritm de creştere de aproximativ 5,8% spre 6%. Ne aşteptăm să se îmbunătăţească în cea de-a doua parte a acestui an. Eu văd asta ca un efect pozitiv al tuturor provocărilor prin care toţi a trebuit să trecem. Fie că vorbim de război, inflaţie, problema energiei. Cred că la acest moment cunoaştem cicluri de creştere realiste sau adaptate în maniera în care economia progresează. Nici nu poţi să creşti ritmul de creditare mai repede de cât economia reală pentru că ar însemna să dai bani pe orice şi nu putem face acest lucru. Căutăm proiecte viabile de finanţare în piaţă.
►Veniturile crescând, economisirea creşte. Nu putem duce banii aceştia imediat în zona de creditare. Ciclul prin care transferi economisirea în creditare este unul mai lung. Prima oară ducem aceste pasive în zona de titluri de stat sau active lichide imediat care presupun un plasament imedfiat cu mai puţin risc. Ulterior, pe măsură ce creditarea îşi regăseşte clienţii ei duci aceşti bani în zona de creditare. Este un fenomen absolut natural şi normal pentru această perioadă de timp. Nu trebuie să ne surprindă cu nimic.
► Faptul că populaţia economiseşte şi companiile reuşesc totuşi să economisească este un aspect de sănătate a economiei în sine.
► Depozitele mai mari la companii decât credite este din cauză că probabil nu au suficient de multe proiecte de investiţii în care să ducă ce economisesc sau aşteaptă noi oportunităţi. Aici este şi rolul nostru să îi motivăm să folosească aceste resurse, ale lor, ale băncilor sau combinat tocmai pentru a-şi dezvolta afacerea. Cheia succesului în România şi dezvoltarea PIB-ului presupune ca economia să se expandeze.
► Noi băncile trebuie să avem câte o soluţie, propunere comercială pentru toate categoriile de clientelă. Cred că acest lucru se vede având în vedere de cât de multe bănci şi cât de mult timp sunt prezente în România. Noi la ARB insistăm foarte mult pe partea aceasta de educaţie financiară pentru că a creşte incluziunea financiară în rândul populaţie presupune foarte multă educaţie financiară.
► Săptămâna trecută colegii mei au fost în Londra să vadă ce înseamnă un model de banking asistat video. Sunt modele care funcţionează în alte părţi, am văzut modele în România care au început să apară, dar sunt lucruri care nu fac altceva decât să ne motiveze. Fără o revizitare a modelelor de operare şi modelelor de distribuţie nu putem asigura un nivel de incluziune financiară adecvat.
► Băncile au făcut eforturi în anii anteriori să capitalizeze şi să asigure o rată de provizionare a creditelor neperformante mult mai mare decât era cazul, dacă comparăm cu media sistemului la nivel european. Nivelul de provizionare este undeva la 67% la finalul anului, acum ajunge undeva la 60%. Lucrurile acestea vin din spate pentru că o bancă nu poate creşte aceşti indicatori de la un an la altul.
► Nivelul de solvabilitate de 23%, vedem că era înainte de pandemie la 18%, după care a crescut treptat.
► Profiturile care au fost făcute în România în sistemul bancar au rămas într-o foarte mare măsură la nivelul băncilor de aici. Au mai existat şi cazuri de retragere de dividende, lucru absolut firesc. Toate lucrurile acestea nu fac decât să contribuie la sănătate unui sistem financiar. Mulţi dintre indicatori sunt peste mediile europene. Nivelul de neperformanţă este foarte scăzut, undeva la 2,41%, într-o scădere. Nu facem altceva decât să creăm active sănătoase la nivelul sistemului bancar.
► Conservatorismul îl întâlnim şi la nivelul clienţilor. Clienţii sunt mult mai precauţi, mă refer aici la persoane juridice, companii, mult mai precauţ, prudenţi în momentul în care iau decizia să investească într-un proiect sau să se împrumute pentru a realiza un proiect. Nu mai văd antreprenori care să se aventureze şi să dezvolte o afacere fără să citească mai mult, fără să se documenteze mai mult sau să aibă o previziune în faţă. Conservatorismul acesta vine cumva şi din ceea ce se întâmplă în economia reală, în rândul cererii de credite. Nu putem să aruncăm cu banii pe fereastră sau să creăm în mod voit businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
