Banking & Servicii financiare – Cât de mult apelează românii la IFN-uri şi de ce? Ce reguli noi au mai apărut pentru IFN-uri? – Sinteza

♦ În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind protecţia consumatorilor care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la IFN-uri şi la limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii.

Prezenţa instituţiilor finan­ciare nebancare (IFN) a căpătat amploare pe piaţa românească în ultimii ani, acest segment ajungând la finalul anului 2023 la un profit  de peste 1,5 mld. lei, cu un volum al creditelor nete de peste 54 mld. lei, din care 24 mld. lei au fost creanţe din leasing financiar.

Practic, profitul agregat al instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special din România a fost anul trecut de 1,44 mld. lei, în timp ce instituţiile înscrise doar în Registrul general au înregistrat un profit de 70 mil. lei, rezultând un profit total al sectorului financiar nebancar în sumă de peste 1,5 mld. lei în 2023, potrivit datelor BNR.

Se observă că profitul a fost concentrat la nivelul IFN-urilor din Registrul special, adică cele mai mari IFN-uri după valoarea porto­fo­liului de finanţări. Printre IFN-urile care se regăsesc în Registrul special se numără compa­niile mari de leasing financiar precum UniCredit Leasing, Impuls Leasing, BCR Leasing etc., dar şi companii de cre­dite de consum precum Provident.

Deşi evoluţia este una specta­culoasă, întrebarea care apare mereu este: de ce să apelezi la o instituţie financiară nebancară, care practică dobânzi astronomice comparativ cu cele bancare? Într-o ţară în care consumul este motorul economiei, pentru a putea susţine acest consum, chiar şi în vremuri tulburi, populaţia, dar şi companiile au început să apeleze din ce în ce mai mult la creditele IFN.

Din punctul de vedere al populaţiei, dobânzile semnificativ mai mari practicate de aceste instituţii financiare nebancare sunt ignorate de multe ori pentru că aceste entităţi le permit românilor un acces mai puţin restrictiv la sumele de bani de care au nevoie. Astfel, în schimbul unei dobânzi mai mari, cei care nu sunt eligibili la un credit oferit de bănci de cele mai multe ori sunt eligibili la un credit oferit de IFN-uri. Aceeaşi gândire şi practică se poate regăsi, uneori, şi pe zona corporate.

Companiile, care conform statisticilor sunt nebancabile în mare parte, ajung de cele mai multe ori să caute finanţare la aceste instituţii financiare nebancare. Deşi accesul la finanţări este mai facil, mai ales pentru că IFN-urile nu sunt supuse unui nivel semnificativ al reglemen­tărilor precum băncile, dobânzile care nu sunt luate în seamă, sunt cele care de multe ori ajung să pună presiune pe capacitatea de ram­bursare a clienţilor IFN-urilor.

Ca răspuns la magnitudinea pe care IFN-urile au început să o capteze pe piaţa locală, cu tăvălugul de riscuri aferent, atât BNR, cât şi parlamentarii au făcut un pas în faţă pe linia reglementărilor. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2023, instituţiile financiare nebancare au început să aplice standardele internaţionale IFRS ca bază a contabilităţii şi pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale, reglementările contabile aplicabile fiind cele conforme cu aceste standarde.

Ca urmare, evoluţia indicatorilor prudenţiali şi de activitate, comparativ cu finalul anului precedent, reflectă inclusiv diferenţele de tratament contabil generate de cerinţele de implementare ale IFRS.

În ceea ce priveşte iniţiativa parlamentarilor, în luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind protecţia consumatorilor care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la IFN-uri şi la limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii. Concret, dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă, iar în cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Iar această lege a fost declarată constituţională.