Banking & Servicii financiare – Claudiu Cercel, BRD SocGen: Factorii de risc au fost înglobaţi şi în prognoza de inflaţie pe care a făcut-o banca centrală, deci vedem pentru finalul anului 4,9% şi finalul anului următor 3,5%. Deci o uşoară scădere pentru finalul acestui an, faţă de unde suntem acum, la 5,1% – Sinteza

Factorii de risc au fost înglobaţi şi în prognoza de inflaţie pe care a făcut-o banca centrală, deci vedem pentru finalul anului 4,9% şi finalul anului următor 3,5%. Deci o uşoară scădere pentru finalul acestui an, faţă de unde suntem acum, la 5,1%, a spus Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD SocGen, în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2024, ziua 1.

“Prin urmare prea mult spaţiu de scădere al inflaţiei nu mai există. Este destul de lipicioasă inflaţia. Pe de altă parte vedem alte bănci centrale din regiune, ţări ca Polonia, Cehia cu inflaţie 2,5-2,6%, unde băncile centrale menţin o dobândă de politică monetară destul de înaltă, undeva 5,25% – 5,75%. O rată reală de peste 200 puncte de bază”, a mai adăugat Claudiu Cercel.

Ce a mai spus Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD SocGen:

♦ Poate acum câteva luni m-aş fi arâtat puţin mai optimist cu privire la un număr potenţial mai mare de reduceri din partea băncii centrale. Acum aş zice că din cele 4 şedinţe decizionale pe care le mai avem până la sfârşitul anului nu aş mai vedea în mai mult de două dintre ele o decizie de politică monetară şi nu mai mult de 25 puncte de bază în fiecare dintre ele. Prin urmare, aşteptarea mea este să nu terminăm mai jos de 6,5% la finalul anului dobânda de politică monetară.

♦ Fără nici un dubiu că este finanţabil deficitul bugetar, de altfel de la un deficit de 5% ar fi presupus o finanţare totală anul acesta de aproape 90 mld. lei doar pentru componenta de deficit şi vreo 180 mld. lei şi pentru a acoperi maturităţile. S-a finanţat deja undeva la 65%, jumătate piaţă externă, jumătate piaţă internă. Nu au fost dificultăţi. Dacă ar creşte deficitul bugetar, să presupunem, doar cu un punct procentual la un PIB anul acesta peste 1.800 mld. lei, asta înseamnă 17 mld. lei. Aceasta nu este o sumă nefinanţabilă. Să nu uităm cum funcţioneaz  sistemul, banii care se duc către Ministerul Finanţelor, prin aceste emisiuni ele se întorc în sistemul bancar şi alimentează din nou creşterea bilanţului băncilor şi prin sistemul rezervelor fracţionale ajung să se creeze acele sume care din nou devin disponibile. Practic nu văd absolut nici o problemă din perspectiva finanţabilităţii deficitului bugetar.

♦ Ca întotdeauna există anumite praguri care atrag atenţia pieţelor, iar la România se manifestă în ultima vreme o aşteptare de intrare într-un process de consolidare fiscală, dar există răbdarea că lucrul acesta se va întâmpla probabil începând cu 2025, iar semnalele pe care le dă Guvernul sunt de seriozitate cu privire la consolidarea fiscală. Prin urmare nu cred că sub aspectul costurilor de finanţare există riscuri de derapaje.

♦ Un element important care este legat de creşterea economică şi stabilitate este convergenţa reală. Convergenţa reală a României dacă ne uităm la PIB în paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 78%, doar cu două puncte procentuale din media UE. Polonia are 80%.