Banking & Servicii financiare – Cum arată strategiile unora dintre cele mai puternice companii din energie: de la „mania“ documentelor care doar stau în nişte sertare la obiective îndeplinite înainte de termen. Unde se face diferenţa? – Sinteza

♦ Una dintre obsesiile statului rom­ân este de a se acoperi de hârtii, un obicei prin care se mimează acţiunea, dar care de cele mai multe ori rămâne fără rezultate ♦ Iar domeniul energiei este unul dintre sectoarele care în ultimii 30 de ani a avut parte de o creativitatea aproape fără rival la nivelul strategiilor făcute şi refăcute, dar cu rezultate minime ♦ Cum arată însă strategiile celor mai importanţi jucători din domeniu, privaţi şi de stat, care au fost obiectivele bifate şi unde s-a mimat mai degrabă decât s-a lucrat cu adevărat la construirea acelor poziţii regionale, lucru la care România visează de ani de zile? ♦ Aflaţi în noua Analiză de Luni a Ziarului Financiar.

Pentru această nouă Ana­liză de Luni, ZF a revizi­tat strategiile anunţate în ultimii 10 ani de unele din­tre cele mai mari din sectorul energetic local. Este vorba despre documentele publicate de Elec­trica, imediat după listarea de 400 de milioane de euro din 2014, Romgaz, Hidroelectrica şi OMV Petrom. Cum se face însă o strategie de companie?

„Trebuie să ai o viziune foarte clară a punctului în care vrei să ajungi şi să identifici paşii care te vor duce acolo, dar nu acel happy path (calea uşoară). Trebuie să te gândeşti la ce s-ar putea întâmpla mai puţin bine astfel încât atunci când începi să poţi să capacitezi resursele potrivite, oa­menii potriviţi şi banii necesari fix în direcţia în care tu îţi doreşti să mergi“, spunea Anca Petcu, vicepreşedinte First Bank, într-unul dintre episoa­dele emisiunii Lecţii de Business. Tot ea mai sublinia faptul că una dintre cele mai importante lecţii este de a nu te abate de la drum. „Modul în care livrezi obiectivul se poate schimba, e bine să fii adaptabil, dar nu încerca să schimbi direcţia oricât de seducătoare ar fi oportunităţile la acel moment pentru că rişti să îţi pierzi consistenţa în acţiuni“, mai spunea Anca Petcu la Lecţii de Business, proiect editorial ZF, susţinut de First Bank.

Lungul drum de la strategie la implementare

Punerea în practică a unei stra­tegii s-a dovedit însă foarte dificilă pentru multe dintre companiile active în domeniul energetic. Dacă redac­ta­rea documentelor în sine a fost o acti­vitatea prolifică, punerea în practică a ţintelor a fost în cel mai bun caz lentă. Grupul Electrica este un exemplu în acest sens. Anul acesta se împlinesc 10 ani de la listarea Electrica la BVB, un proces istoric pentru economia locală, care a adus în conturile companiei 400 de milioane de euro. Electrica, cel mai mare jucător local din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie, are şi acum un portofoliu de activităţi aproape nediversificat, fiind singura companie locală de pro­fil, dar şi la nivel UE, care nu a reuşit să finalizeze un proiect propriu im­por­tant în domeniul producţiei de energie. În cei 10 ani de zile, piaţa distribuţiei şi furnizării de energie din România s-a schimbat mult, jucători imenşi au ieşit din sector pentru a intra unii regionali, cum este cazul grecilor de la PPC care au preluat activele Enel România. Electrica în schimb a rămas blocată în graniţele României, chiar dacă imediat după listare a trecut prin trei proiecte de stra­­tegie. În primul astfel de docu­ment strategie, pentru perioada 2015-2018, direcţile strategice erau divizate apoi în obiective şi mai departe în măsuri, dar nicio acţiune nu avea vreun buget concret alocat sau vreo ţintă clară de atins. Totul se limita la explorarea even­tualelor oportunităţi sau la dez­voltarea unor servicii cu valoare adău­gată. Mai totul a rămas pe hârtie, dar compania a lansat totuşi o altă strategie, de data aceasta pentru peri­oada 2019-2023. Aici era vizată conti­nuarea strategiei de achiziţii, abia în 2023 Electrica preluând două parcuri solare cu o capacitate destul de re­dusă, de 39 MW. Următoarea strate­gie, 2024-2030, arată o îmbunătăţire semnificativă, măcar la nivelul redac­tării documentului, pentru că de a­ceas­tă dată apar nişte ţinte foarte cla­re. Astfel, Electrica vrea ca la finalul acestei decade să aibă 1.000 MW în proiecte de energie solară şi eoliană, cu un obiectiv pe partea de stocare de 10% din capacitatea instalată. Tot până în 2030, compania vrea să ducă gradul de retehnologizare la 70% din activele grupului, un procent similar fiind setat şi pentru contorizare inteli­gentă a reţelei. Tot până la finalul aces­tei decade, tot personalul Electrica trebuie să treacă prin pro­cese de training în materie de ESG. Aceast document de strategie aduce îmbunătăţiri vizibile faţă de celelalte proiecte prin simplul fapt că există obiective clare de atins.

Retehnologizări mai importante decât proiecte noi

În cazul Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din Ro­mânia, priorităţile în ultimele decade au fost cu totul altele decât dezvolta­rea activităţii. Compania s-a listat pe Bursa de Valori anul trecut într-un pro­ces „epic“ prin care s-au strâns 1,9 mld. euro pentru 20% din acţiunile FP. Dar banii, în realitate, au fost generaţi de active puse în funcţiune începând cu anii 1960, irepetabile, amortizate, în realizarea cărora niciunul dintre şefii care s-au perindat la conducerea companiei nu a avut vreun merit. Din 2023 însă, compania are un plan de administrare care urmăreşte o diver­sificare light a maşinăriei de făcut bani care este Hidroelectrica. Retehnolo­gizările sunt esenţiale, iar pe lângă ele ar mai trebui să apară 500 MW de capacitate regenerabilă.

Romgaz, cel mai mare producă­tor de gaze din România, controlat de stat, este singura companie locală care în ultimii 30 de ani a făcut o achiziţie majoră şi a preluat cu 1,2 mld. euro participaţia pe care o aveau ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră. Pentru Romgaz este foarte clar că resursele companiei se vor îndrepta spre obiectivul de a scoate gazul nou din Marea Neagră, dar pe lângă acesta actuala conducere tatonează prudent şi cu alte opţiuni, printre care se numără producţia de hidrogen sau de energie verde.

Ţinte bifate

OMV Petrom, companie deţinută de statul austriac, a făcut însă săptă­mâna trecută o demonstraţie de forţă privind implementarea Strategiei 2030 anunţată în 2021. „Strategia 2030, lan­sată în decembrie 2021, a dat dovadă de rezilienţă într-un context fără pre­cedent de volatilitate crescută, crize sanitare şi energetice succesive şi ten­siuni geopolitice. Compania noastră îşi păstrează angajamentul asumat şi pune în aplicare câteva ajustări cheie care vizează o creştere mai rapidă a portofoliului de proiecte de energie regenerabilă, ţinte mai ambiţioase în electromobilitate şi principii de aloca­re de capital mai clare, cu distribuţii de dividende mai mari, foarte compe­ti­ti­ve în raport cu alte companii simi­lare din sector. Ambiţia OMV Petrom este de a fi lider în tranziţia energetică în România şi în Europa de Sud-Est“, a anunţat compania săp­tămâna trecută. Unele dintre ţintele setate pentru 2030 în strategia anun­ţată în 2021 de către OMV Petrom deja au fost atinse. Gazul rămâne stra­tegic, modelul de business rămâne integrat, investiţiile în proiecte asocia­te tranziţiei energetice cresc semnifi­ca­tiv. Pe scurt, OMV Petrom trece de la o ţintă de proiecte de energie verde de 1 GW la 2,5 GW până în 2030, de la 500 de puncte de încărcare pentru maşinile electrice la 5.000 de staţii.

Petrobrazi va deveni cel mai mare producător regional de combustibili sus­­tenabili pentru aviaţie, iar gazul din Marea Neagră rămâne esenţial pen­­tru tranziţia energetică a Româ­niei. „Ne menţinem angajamentul pri­vind Stra­tegia noastră 2030 de transformare pen­tru un viitor cu emisii reduse de car­bon, efectuând în acelaşi timp unele ajustări-cheie: o dezvoltare mai rapidă a surselor rege­nerabile, o ţintă mai am­biţioasă în do­meniul electro-mobilită­ţii, progre­sând totodată cu proiectul nos­tru de gaze naturale offshore Nep­tun Deep, care avansează conform pla­nului, în vederea începerii producţiei în 2027. Cu o disciplină riguroasă a capitalului şi performanţă financiară solidă, ne propunem să creştem distribuţiile de dividende, fiind foarte competitivi faţă de companiile similare din sector“, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

 Câte companii, atâtea strategii

Grupul Electrica

Cum arăta Strategia 2015-2018?

Direcţiile şi scopurile strategice ale Grupului au fost divizate în obiective strategice pentru care mai departe s-a stabilit câte un plan de măsuri şi indicatori. Mai jos sunt redate doar câteva dintre direcţiile, obiectivele şi planurile de măsuri.

Direcţia

► Menţinerea şi extinderea segmentelor de distribuţie şi furnizare din România.

► Explorarea eventualelor oportunităţi de extindere a segmentelor de distribuţie şi furnizare în regiune.

► Extinderea portofoliului de afaceri prin dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată.

► Renunţarea la segmentele de afaceri şi activităţi neprofitabile.

Obiectivele

► Îmbunătăţirea performanţei financiare a grupului.

► Atingerea excelenţei în managementul financiar al proceselor.

► Îmbunătăţirea performanţei operaţionale generale a Grupului.

► Creşterea calităţii serviciilor oferite.

► Îmbunătăţirea productivităţii angajaţilor şi sprijinirea dezvoltării acestora.

► Progres în implementarea guvernării corporative şi consolidarea profitului nostru de sustenabilitate.

Planul de măsuri

► Renunţarea la activităţile neprofitabile.

► Crearea unui centru de servicii comune care să centralizeze şi să optimizeze activităţile suport ale filialelor Grupului.

► Asigurarea punerii în aplicare a planului de investiţii de către filiale.

► Integrarea unor tipuri diferite de servicii pentru a crea servicii noi cu valoare adăugată.

► Creşterea gradului de transparenţă şi intensificarea comunicării.

► Instruirea personalului.

Strategia 2019-2023 (actualizare aprilie 2022) – exemple

Obiective

► Extindere afacere în alte segmente complementare.

► Agilitate şi transformare digitală a afacerii.

Ţinta

► Contribuţie segment producţie de min. 6-10 mil. euro în EBITDA consolidat până în 2025.

► Min. 50% din iniţiative majore derulate în mod agil.

Iniţiative

► Continuarea strategiei de M&A. În 2023 au fost achiziţionate 2 parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 39 MW.

► A fost derulat un program de training pentru metodologia Agile PM.

Strategia 2024-2030

Declaraţie strategică: promisiunea inovaţiei, modelarea unui viitor sustenabil.

Obiective Electrica 2030

► Diversificarea surselor de energie regenerabilă.

► Diversificarea serviciilor, inclusiv eficienţa energetică.

► Electrificare sustenabilă, infrastructură modernă, eficienţă operaţională.

► Implementarea pe scară largă a ESG.

► Digitalizare şi inovare.

► Excelenţă organizaţională.

Măsuri

► 1.000 MW în 2030 solar şi eolian. În prezent 100 MW existenţi în proiecte iniţiate. Obiectiv stocare 2030: 10% din capacitatea instalată.

► 70% grad de retehnologizare a activelor grupului.

► 70% grad de contorizare inteligentă vs 5% în 2022. 100 de staţii pentru maşinile electrice vs. una în 2022.

► 100% dintre angajaţi cu programe de training ESG faţă de 0% în prezent.

► Automatizare, mentenanţă predictivă, digitalizarea interfeţei cu clienţii, instruire şi dezvoltare.

► Programe educaţionale, modernizarea sistemului de management, transformare culturală.

Hidroelectrica

Plan administrare 2023 – 2027 (exemple)

Acţiune

► Punere în funcţiune proiect pilot Virtual Power Plant (VPP).

► Punere în funcţiune proiect stocare energie.

► Asigurarea funcţionării hidroagregatelor în condiţii optime.

► Reorganizare şi modernizare Hidroserv (şi UCMR).

► Digitalizarea şi eficientizarea întregului proces de relaţii cu clienţii.

► Dezvoltarea a minimum 200 MW în proiecte solare noi, 500 MW în total.

► Dezvoltarea unei reţele de staţii de încărcare la nivel naţional.

Termen de implementare

30.06.2026

30.06.2027

30.10.2027

31.12.2025

31.03.2025

31.10.2027

30.06.2027

Strategia Romgaz 2021-2030 (exemple)

Activitatea

► Extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de gaze naturale.

► Producerea de energie durabilă.

► Creşterea cotei de piaţă şi diversificarea portofoliului.

Direcţii de acţiune

► Declinul natural al producţiei sub 2.5%.

► Dezvoltarea unor capacităţi de producţie de 180 MW, punerea în funcţiune a 60 MW până la finalul anului 2023.

► Analiza fezabilităţii construirii unor centrale de energie pe bază de gaze, cu utilizare de energie verde şi hidrogen.

► Creşterea cotei de piaţă cu 3% până în 2025.

► Atragerea unor mari clienţi finali angro.

► Accesarea pieţei de furnizare retail.

► Dezvoltarea activităţii de trading.

► Deschiderea a două reprezentanţe în statele vecine.

► Analiza investiţiilor în distribuţia de gaze.

► Realizarea unui studiu de oportunitate şi după caz a unor studii de fezabilitate pentru relizarea unor unităţi de producţie de metanol şi olefine.

► Studiu de fezabilitate pentru producţia de hidrogen.

OMV Petrom

Strategia 2030 (dec. 2021)

► Reducerea emisiilor de CO2 cu 30%.

► Ponderea gazelor naturale în producţie va ajunge la 70%.

► 35% din investiţii se duc pe activităţi cu emisii reduse sau zero vs 1% în 2020.

► 1 GW de energie solară până în 2030, ţintă intermediară de 400 MW în 2025.

► 150.000 tone/an etanol, ţintă intermediară 50.000 de tone.

► 450.000 tone/an de combustibil sustenabil pentru aviaţie şi motorină din surse regenerabile.

► 500 de puncte de încărcare cu combustibili alternativi, ţintă intermediară 2025-139, stadiu 2020 – 9 puncte de încărcare.

► Jucător integrat în domeniul hidrogenului.

► Decizia finală de investiţii Neptun Deep 2022/2023.

► Buget investiţii anual 2017-2021: 0,7 mld. euro, 2022-2025: 1,1 mld. euro, 2026-2030: 1,3 mld. euro.

Update 2024

► Proiecte securizate de circa 2 GW.

► Buget de 560 de milioane de euro la Petrobrazi.

► 1.000 puncte până la finalul anului.

► Buget de 190 mil. euro.

► Decizia luată în iunie/2023.

Update Strategie 2030

► Obiectiv menţinut.

► Obiectiv menţinut.

► Obiectiv menţinut.

► 1,5 GW puşi în funcţiune în 2027, ţintă extinsă la 2,5 GW pentru 2030.

► Obiectiv modificat.

► 250.000 de combustibili sustenabili (de la 600.000 total în 2021).

► 5.000 de puncte 2030.

► 100 MW capacitate de producere de hidrogen verde.

► Primul gaz 2027, buget 4 mld. euro.

► Buget investiţii anual 2017-2021: 0,8 mld. euro, 2022-2025: 1,7 mld. euro, 2026-2030: 1,0 mld. euro.