Robotul Minerva ca: 
♦ Turbulenţele politice au dus şi la presiuni asupra monedei naţionale, însă BNR a reuşit să ţină cursul valutar stabil ♦ Şi costurile la care se împrumută România au urcat ♦ Iar agenţiile de rating Fitch şi S&P au înrăutăţit perspectiva ratingului României, de la stabilă la negativă.
Îngrijorarea, inclusiv pe piaţa titlurilor de stat, s-a amplificat în contextul turbulenţelor politice legate de alegerile prezidenţiale şi au apărut tot mai multe semne de întrebare legate de posibilitatea refinanţării datoriei publice a României, care a crescut accelerat la peste 50% din PIB.
Datele statistice indică faptul că spre finalul anului trecut investitorii străini au făcut un pas în spate şi şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti, după ce primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie a adus cea mai mare surpriză din istoria re-centă. Concret, intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, au scăzut la final de noiembrie 2024 la doar 85,3 mld. lei (17 mld. euro), ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică coborând spre 22%, potrivit celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor. Comparativ, la început de 2024, ponderea deţinerilor nerezidenţilor se apropiase şi de 25%, după ce la final de 2023 deţinerile străinilor erau la un vârf record de 26,4% din datorie.
Gradul mare de expunere a României faţă de finanţarea externă devine o vulnerabilitate în vremuri tensionate, având în vedere atât contextul internaţional, creşterea tensiunilor geopolitice, existenţa unor zone de conflict armat, cât şi intensificarea protecţionismului şi a naţionalismului economic. Piaţa financiară locală, care este mult mai subţire decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară atunci când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, inclusiv ca urmare a contextului politic din România, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori.
Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase dacă nu există nici alte intrări consistente de capital străin care să le echilibreze, respectiv investiţii străine directe mari şi/sau intrări de fonduri europene sub-stanţiale.
Volatilitatea mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor, care duce la ieşiri de capitaluri, se poate vedea şi pe piaţa valutară, ducând la deprecierea leului.
Alegerile prezidenţiale au adus şi presiuni asupra monedei naţionale, cursul leu/euro începând să crească pe piaţa valutară. Însă, BNR a in-tervenit şi a reuşit să ţină cursul valutar într-un interval surprinzător de stabil, sub 4,98 lei/euro, prin tot haosul politic generat de alegeri şi de discuţiile pentru formarea guvernului, şi în pofida deficitelor tot mai mari, de cont curent şi bugetar.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că în momentul actu-al chiar nu este cazul să se deprecieze cursul pentru că avem o grămadă de tensiuni, iar pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, banca centrală va lăsa mai multă flexibilitate cursului.
Şi costurile la care se împrumută România au urcat. Iar agenţiile de rating Fitch şi S&P au înrăutăţit perspectiva ratingului României, la negativă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
