-2 C
București
sâmbătă, februarie 15, 2025

Banking & Servicii financiare – De ce a scăzut BNR dobânda cheie: inflaţia coboară mai repede decât aşteptările şi economia creşte mai repede în T2 şi T3/2024 – Sinteza

6 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II/2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor“, se arată în minuta şedinţei de politică monetară.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au arătat că, potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4 la sută la finele orizontului proiecţiei.

Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României.

♦ „Potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024.“

Inflaţia coboară mai repede decât aşteptările şi economia, chiar dacă a subperformat în primul trimestru, în următoarele două trimestre datele indică o accelerare peste aşteptări, este sinteza motivelor pentru care Banca Naţională a României (BNR) a decis scăderea dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75% în 5 iulie 2024.

„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II/2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor“, se arată în minuta şedinţei de politică monetară.

Cu toate acestea, atrage atenţia BNR, inflaţia pe servicii este în uşoară creştere. În ceea ce priveşte evoluţia economiei, un alt factor în decizia BNR, PIB-ul a evoluat sub aşteptări în primul trimestru, dar pentru următoarele două trimestre datele indică o accelerare peste prognoze.

„Noile evaluări indică creşteri trimestriale semnificative ale economiei în trimestrele II şi III/2024, şi mai solide decât s-a previzionat anterior, implicând o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, după scăderea semnificativă din primul trimestru“, mai scrie în documentul citat.

Analiza BNR a mai vizat piaţa muncii, care dă din nou semne de încordare, după o uşoară relaxare pe final de 2023. De asemenea, creşterea reală a salariilor, adică majorarea nominală minus inflaţie, a revenit la două cifre.

„Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente date şi sondaje de specialitate, apreciind că acestea confirmă stoparea în trimestrul I/2024 a tendinţei de detensionare a pieţei, dată fiind şi menţinerea relativ constantă a ratei locurilor de muncă vacante. În acelaşi timp, s-a remarcat că efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert.“

Inflaţia va continua tendinţa de decelerare, mai arată analiza BNR şi va fi sub prognoza iniţială. Banca centrală urmează să vină cu o nouă prognoză pentru evoluţia inflaţiei.

 „Potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4 la sută la finele orizontului proiecţiei.

Ce scrie în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 5 iulie 2024, când a operat prima scădere a dobânzii de referinţă într-un an şi jumătate:

Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba B·lint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

S-a observat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual în acest interval, aşa cum s-a anticipat, reducându-se la 6,3 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie, în condiţiile în care ritmul dezinflaţiei a încetinit şi mai mult pe segmentul alimentelor procesate, dar s-a menţinut constant pe cel al mărfurilor nealimentare şi a accelerat uşor în cazul serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân însă ridicate.

Din această perspectivă, membrii Consiliului au remarcat numărul mare de factori cu acţiune divergentă ce au continuat să afecteze comportamentul inflaţiei de bază în acest interval. S-a convenit că determinante au rămas efectele de bază dezinflaţioniste şi corecţiile descendente ale cotaţiilor mărfurilor, care au slăbit însă ca influenţă sau sunt în epuizare pe segmentul alimentelor procesate, dar se extind şi devin mai evidente la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază. Acestora li s-au alăturat efectele scăderii dinamicii preţurilor importurilor, precum şi cele decurgând din reintrarea recentă pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor. În sens contrar au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste şi în creştere puternică în aprilie, au subliniat membrii Consiliului.

În acest context a fost evocată din nou dinamica preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum, care a continuat să-şi încetinească scăderea în aprilie-mai, inclusiv în condiţiile reaccelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată. Totodată, anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au rămas la limita de sus a intervalului ţintei în luna iunie, după o coborâre marginală în mai, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut sensibil în aprilie, corespunzător evoluţiei dinamicii salariului net real, au semnalat membrii Consiliului. 

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică s-a revigorat în trimestrul I 2024 mai puţin decât s-a anticipat, crescând cu 0,4 la sută, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului curent, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. S-a sesizat că pierderea de ritm a fost provocată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut.

S-a constatat, totodată, că evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea, în continuare negativă, a volumului exporturilor. Deficitul balanţei comerciale şi-a menţinut însă constant ritmul de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente date şi sondaje de specialitate, apreciind că acestea confirmă stoparea în trimestrul I 2024 a tendinţei de detensionare a pieţei, dată fiind şi menţinerea relativ constantă a ratei locurilor de muncă vacante. În acelaşi timp, s-a remarcat că efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, după o coborâre mai pronunţată în trimestrul I, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. De asemenea, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să crească în trimestrul I, iar în aprilie a rămas constantă. La rândul ei, dinamica similară a costului salarial unitar şi-a prelungit ascensiunea în primele trei luni ale anului pe ansamblul economiei şi s-a menţinut la un nivel foarte înalt în industrie, iar scăderea abruptă a celei din urmă în luna aprilie a fost cu precădere rezultanta unui efect de calendar. Evoluţiile au fost considerate preocupante de către membrii Consiliului din perspectiva potenţialelor efecte exercitate asupra inflaţiei viitoare, dar şi asupra competitivităţii externe.

În acelaşi timp, s-a convenit că decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de pe anumite segmente ale pieţei, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public şi majorarea salariului minim brut din luna iulie sunt de natură să genereze presiuni suplimentare asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat în viitorul apropiat. Influenţe de sens opus ar putea totuşi decurge din recenta accentuare a trendului descendent al ratei anuale a inflaţiei şi din dinamica încă scăzută a cererii externe, dar şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, au reiterat unii membri ai Consiliului.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas cvasi-stabile în mai şi au înregistrat mici scăderi ulterior, în timp ce rata medie a dobânzii la creditele noi a continuat să se reducă consistent în aprilie şi mai, deşi mai modest decât în luna martie. Totodată, s-a observat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai?iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie. În raport cu dolarul SUA, leul a recuperat în mai pierderea de valoare consemnată în luna precedentă, dar s-a depreciat din nou în iunie, pe fondul întăririi monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar şi actualele tensiuni geopolitice. În perspectivă apropiată, mai pronunţate ca influenţă ar putea să fie însă, atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă naţională şi acţiunea unor factori sezonieri.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai s-a situat la 5,7 la sută, în condiţiile în care împrumuturile populaţiei au continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, în principal pe seama creditului în lei pentru consum, al cărui flux a atins în aprilie un vârf istoric şi s-a diminuat doar uşor ulterior. În schimb, variaţia anuală a creditului acordat societăţilor nefinanciare şi-a prelungit scăderea, sub influenţa descreşterii ritmului componentei în lei, contrabalansată în mică măsură ca impact de majorarea dinamicii împrumuturilor în valută ale sectorului. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.

În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au arătat că, potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4 la sută la finele orizontului proiecţiei.

S-a convenit că descreşterea va fi antrenată pe mai departe în principal de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază şi din modificările legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. Acestea vor fi resimţite cu precădere pe segmentele energie, preţuri administrate şi combustibili, dar şi la nivelul subcomponentelor mărfuri nealimentare şi servicii ale inflaţiei de bază, şi vor fi doar în mică măsură compensate de inflexiunea anticipată a se produce în dinamica preţurilor alimentelor, sub impactul unor efecte de bază nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

Există însă incertitudini însemnate în ceea ce priveşte impactul exercitat în perspectivă asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de modificările legislative aplicate în aprilie, precum şi în legătură cu evoluţia viitoare a cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că din partea factorilor fundamentali sunt probabile presiuni inflaţioniste ceva mai intense pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care, după restrângerea neaşteptată din trimestrul I 2024, excedentul de cerere agregată este aşteptat să se mărească în următoarele două trimestre uşor peste valorile previzionate anterior, iar dinamica anuală a costurilor salariale unitare se prefigurează a rămâne la un nivel de două cifre foarte înalt. Efecte dezinflaţioniste tot mai evidente sunt însă de aşteptat pe acest orizont de timp din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale semnificative ale economiei în trimestrele II şi III 2024, şi mai solide decât s-a previzionat anterior, implicând o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, după scăderea semnificativă din primul trimestru.

S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a continuat să susţină consistent creşterea în termeni anuali a economiei în trimestrul II, iar un aport mărit este posibil din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii. În cazul exportului net, se conturează însă o nouă creştere a impactului contracţionist, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a majorat semnificativ ecartul faţă de cea a exporturilor în luna aprilie, înregistrând un salt relativ mai amplu în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accelerat considerabil creşterea anuală, iar cel de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării pronunţate a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au evidenţiat incertitudinile şi riscurile crescute ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri în 2024, pe fondul execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi al dinamicii salariilor din sectorul public şi al impactului integral al noii legi a pensiilor. Au fost evocate însă şi riscurile mari asociate conduitei acestor politici pe un orizont mai îndepărtat de timp, în contextul măsurilor fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în scopul realizării corecţiei fiscale şi al poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează în continuare şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, scăderea recentă şi în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar şi incertitudinile încă ridicate asociate evoluţiilorpe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară. Măsura vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, în acest context, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută, de la 7,00 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută, de la 8,00 la sută, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,75 la sută, de la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

 

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!